La aproape o lună de la începerea negocierilor pentru formarea unui nou guvern, partidele pro-europene din România – PSD, PNL, USR și UDMR – nu au ajuns la un consens. În ciuda rezultatului alegerilor din mai 2025 și a scrutinului anulat din noiembrie 2024, vocea alegătorilor pare ignorată, iar incertitudinea politică persistă.
Guvernul interimar își încheie mandatul pe 20 iunie, dar până în prezent, nu a fost definitivată nicio formulă guvernamentală, nu a fost prezentat un program clar de reforme și nici nu a fost desemnat un prim-ministru.
Consultant politic: „Partidele refuză să iasă din logica electorală veche”
Cristian Andrei, consultant politic la Agenția de Rating Politic, atrage atenția asupra lipsei de viziune unitară din partea formațiunilor care se declară pro-europene. Potrivit lui, aceste partide continuă să opereze în logica interesului electoral propriu, fără a ține cont de schimbările recente din societate.
- Școala nu reîncepe pe 7 ianuarie: care este data oficiala a revenirii la cursuri
- Salariații pot afla online vechimea în muncă și contribuțiile la pensie — CNPP a explicat pașii pentru accesarea sistemului digital
- Cine era Lenuța, tânăra de 26 de ani care a murit după o intervenție la Spitalul de Urgență din Galați
„Partidele care clamează interesul pro-european se comportă ca și cum nu ar exista opoziția populistă și radicală. Noua logică politică impune găsirea unui compromis și conștientizarea faptului că doar împreună pot fi salvate”, a declarat Andrei pentru Ziare.com.
Analistul avertizează că, în lipsa unei colaborări reale între aceste formațiuni, toate riscă să piardă electoral și politic, iar încrederea publicului în clasa politică pro-europeană va fi grav erodată.
Un risc major pentru stabilitatea economică și politică
Absența unui acord politic ferm amenință nu doar stabilitatea politică, ci și pe cea economică. Incapacitatea de a forma un guvern până la expirarea mandatului actualului executiv pune în pericol aplicarea reformelor și gestionarea deficitului bugetar, într-un context economic deja tensionat.
Cristian Andrei atrage atenția că eşecul acestor negocieri poate compromite oportunităţile de reformă cerute de cetăţeni, mai ales într-o perioadă în care România se confruntă cu presiuni interne și externe majore.
Rolul limitat al lui Nicușor Dan în etapa de tranziție
Deși Nicușor Dan are un rol-cheie în această fază de tranziție, influența sa este temporară, explică analistul. Până la instalarea unui nou executiv votat de Parlament, actualul președinte poate facilita dialogul. Însă, odată conturat un acord politic, deciziile vor fi în mâinile partidelor.
„Nicușor Dan are o putere reală doar până se ajunge la un consens și se votează un nou Guvern. A permis prelungirea negocierilor tocmai pentru a încuraja o soluție stabilă, știind că ulterior controlul va trece integral în mâna partidelor”, susține Cristian Andrei.
Un test crucial pentru credibilitatea partidelor pro-europene
Societatea românească are așteptări mari de la noul guvern. În acest context, partidele pro-europene sunt puse în fața unei alegeri decisive: continuă lupta internă pentru putere sau acceptă necesitatea unei viziuni comune pentru stabilitate și reformă.
Orice întârziere suplimentară riscă să compromită nu doar agenda de reforme, ci și încrederea alegătorilor în direcția europeană a țării.
