Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas anunţă miercuri că urmează să le ceară celor 27 state membre ale Uniunii Europene (UE) cinci miliarde de euro pentru a trimite – de urgenţă – obuze Ucrainei, relatează AFP.
Înalta Reprezentantă UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a prezentat mai întâi o propunere în vederea unei consilidări a susţinerii militare europene a Ucrainei în valoare de 40 de miliarde de euro.
Însă, în urma reticenţei mai multor state membre UE – inclusiv Franţa şi Italia -, ea a decis să limiteze, într-o primă etapă această propunere la un ajutor în valoare de cinci miliarde de euro.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Cum poți trece casa pe numele copilului fără să pierzi dreptul de a locui acolo. Ce riscuri ascund actele făcute greșit
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
Acest ajutor în valoare de cinci miliarde e euro urmează să permită un răspuns rapid la o cerere a Kievului, ale cărei forţe armate duc lipsă de muniţie.
Această nouă propunere urmează să fie prezentată joi liderilor statelor membre UE, care se reunesc într-un summit la Bruxelles.
Kaja Kallas (foto articol) speră ca în acest fel să obţină un acord rapid de la Cei 27.
„Cred că o putem face”, a declarat ea. „Este vorba despre un termen foarte, foarte scurt. Fie aduceţi banii, fie veniţi cu muniţia”, a cerut Kaja Kallas, potrivit News.ro.
Mai mult, Italia și Spania au anunțat, la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE, că nu susțin propunerea de alocare a 40 de miliarde de euro pentru ajutor militar Ucrainei.
Acest plan ar presupune o dublare a ajutorului militar oferit Ucrainei de UE pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, anul trecut sprijinul european oferit Kievului însumând aproximativ 20 de miliarde de euro. Propunerea prevede ca statele membre să contribuie fiecare la acest ajutor în funcţie de „ponderea economică” pe care o au în interiorul blocului comunitar.
