România primește o veste cu două tăișuri de la Comisia Europeană: recuperează o parte dintre fondurile blocate prin PNRR, însă pierde definitiv aproape 460 de milioane de euro din cauza reformelor întârziate sau implementate incomplet.
Evaluarea finală privind cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență confirmă un bilanț mixt pentru autoritățile de la București. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a reușit să recupereze o parte importantă din sumele suspendate inițial, însă alte fonduri au fost pierdute definitiv.
„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane de euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a transmis ministrul.
Cererea fusese depusă încă din decembrie 2023, însă Comisia Europeană a suspendat ulterior o parte dintre fonduri, considerând că mai multe reforme nu au fost îndeplinite corespunzător. România a avut la dispoziție o perioadă suplimentară pentru corectarea problemelor și transmiterea unor justificări, însă nu toate jaloanele au fost validate de Bruxelles.
Potrivit ministrului, patru jaloane importante au rămas problematice chiar și după perioada de remediere.
„Am primit evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Reformele incluse trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Ulterior, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Una dintre puținele reușite majore rămâne dosarul pensiilor speciale, unde România a recuperat o parte importantă din fondurile suspendate inițial.
„Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Din cele 231 milioane de euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane de euro”, a precizat ministrul.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate însă în zona companiilor de stat din energie și transporturi, unde Comisia Europeană a constatat probleme legate de transparență, profesionalism și conflicte de interese.
În sectorul energetic, Bruxelles-ul a criticat procedurile de selecție și numirile în consiliile de administrație, invocând criterii aplicate incorect și influențe politice.
„Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane de euro”, a mai declarat ministrul.
Situația este similară și în cazul companiilor de stat din transporturi, unde au fost identificate probleme privind finalizarea procedurilor și respectarea standardelor europene.
În mesajul său, Dragoș Pîslaru a criticat dur modul în care clasa politică a gestionat reformele asumate prin PNRR și a acuzat perpetuarea numirilor politice în instituțiile statului.
„Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles în timp ce mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, a afirmat acesta.
Ministrul consideră că lipsa reformelor reale și menținerea influenței politice în companiile de stat au contribuit direct la pierderea fondurilor europene.
În acest context, România riscă să piardă în continuare sume importante dacă jaloanele asumate prin PNRR nu vor fi implementate rapid și în conformitate cu cerințele Comisiei Europene.
