Curtea Constituțională a României (CCR) analizează, marți, posibilitatea acordării unor indemnizații în valoare de 180.000 de lei fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul – Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga – potrivit unor surse citate de G4Media. Discuția are loc într-un context tensionat, marcat de restricții bugetare și măsuri de austeritate impuse altor categorii de angajați ai statului.
CCR vrea să plătească indemnizații de plecare în plină criză bugetară
Legea de funcționare a CCR prevede la articolul 71, alineatul 5, că un judecător al Curții beneficiază, la finalul mandatului, de o sumă echivalentă cu șase luni de indemnizație netă. Aplicarea acestui articol este acum în centrul unei controverse publice, deoarece Guvernul a interzis acordarea unor astfel de sume în sistemul bugetar, prin OUG 156/2024 („Ordonanța trenuleț”).
Totuși, ordonanța nu face referire expresă la Curtea Constituțională. Conform unui jurist citat de G4Media:
- Limbajul Tăcut al Posturii: Psihologia, Cultura și Moda din Spatele Gestului de a Încrucișa Picioarele
- Impactul Păsărilor cu Fereastra: Interpretări și Superstiții în Tradiția Românească
- Concediu fără plată pentru bugetari: Guvernul pregătește o nouă măsură de austeritate care ar putea afecta zeci de mii de angajați
„Acești bani nu reprezintă nici ajutor, nici indemnizație în sensul vizat de OUG. Nu este ilegal să primească acești bani, dar este profund imoral, în contextul actual.”
Buget insuficient: CCR ar putea redirecționa fonduri de la investiții
Potrivit surselor, suma necesară nu a fost inclusă în bugetul Curții Constituționale pe 2025. În lipsa fondurilor, se ia în calcul scenariul în care banii ar putea fi redirecționați de la capitolul investiții, o mișcare care ar putea compromite proiecte aflate deja în derulare.
Această posibilă alocare a indemnizațiilor vine în timp ce Guvernul impune măsuri de austeritate, iar populația resimte presiunea unui deficit bugetar uriaș.
Indemnizații controversate în vreme de restricții
Decizia CCR ar putea alimenta noi tensiuni în spațiul public, în special în rândul angajaților din alte instituții ale statului care nu mai beneficiază de prime sau bonusuri. În timp ce bugetarii de rând se confruntă cu reduceri, înalții funcționari ai statului ar putea primi sume consistente la final de mandat.
