Schimbări importante se pregătesc în administrația publică din România. Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, propus de premierul desemnat Luca Niculescu, prevede comasarea voluntară a comunelor mici, reorganizarea instituțiilor statului și noi reguli pentru stabilirea numărului de angajați. Nu mai puțin de 429 de unități administrativ-teritoriale cu maximum 1.500 de locuitori ar putea beneficia de finanțări prioritare dacă aleg să fuzioneze. Măsurile sunt deocamdată propuneri și nu presupun desființarea automată a primăriilor.
Reforma administrației publice reprezintă unul dintre obiectivele incluse în programul de guvernare depus joi, 15 octombrie 2026, în Parlament.
Documentul propune schimbări atât la nivelul ministerelor și agențiilor centrale, cât și în organizarea primăriilor, în special a celor care deservesc comunități cu un număr redus de locuitori.
Scopul declarat este reducerea cheltuielilor administrative, eliminarea atribuțiilor care se suprapun și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.
429 de comune și localități mici, vizate de reforma administrativă
Una dintre principalele măsuri se referă la unitățile administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori.
Potrivit programului de guvernare, 429 de astfel de unități ar putea avea prioritate la finanțare dacă decid să se comaseze voluntar.
În practică, două sau mai multe comune ar putea opta pentru reunirea într-o singură unitate administrativ-teritorială, cu o structură administrativă comună.
O asemenea reorganizare ar putea reduce cheltuielile pentru funcționarea aparatului administrativ și ar permite utilizarea în comun a resurselor.
Comasarea nu este însă obligatorie. Programul vorbește despre fuziuni realizate voluntar, prin proceduri democratice, nu despre desființarea imediată a celor 429 de primării.
Pentru punerea în aplicare a măsurii va fi necesară adoptarea unui cadru legislativ.
Primăriile care aleg să fuzioneze ar putea primi bani în plus pentru investiții
Pentru a încuraja reorganizarea administrației locale, viitorul Executiv propune introducerea unor stimulente financiare.
Programul denumit „START Reforma Administrativă” ar urma să ofere sprijin localităților care decid să își unească structurile administrative.
Primăriile care aleg să fuzioneze ar putea beneficia, pentru o perioadă determinată, de bonusuri destinate investițiilor.
De asemenea, documentul prevede menținerea punctelor locale de servicii, astfel încât locuitorii să nu fie obligați să se deplaseze în alte localități pentru orice solicitare administrativă.
Această prevedere este importantă în special pentru persoanele în vârstă și pentru locuitorii comunelor aflate la distanțe mari de centrele urbane.
Programul nu stabilește însă valoarea exactă a bonusurilor și nici lista localităților care vor beneficia de ele.
Mai multe primării ar putea avea servicii comune de contabilitate, urbanism și IT
O altă schimbare propusă este dezvoltarea consorțiilor administrative.
Acestea ar permite primăriilor mici să colaboreze și să folosească aceleași servicii specializate, fără să fie necesară desființarea unităților administrativ-teritoriale.
Printre domeniile în care ar putea fi organizate servicii comune se numără:
- Urbanismul și amenajarea teritoriului.
- Asistența juridică.
- Achizițiile publice.
- Contabilitatea.
- Tehnologia informației.
- Resursele umane.
- Pregătirea și atragerea fondurilor europene.
De exemplu, mai multe comune ar putea beneficia de aceeași echipă de specialiști pentru întocmirea proiectelor europene sau pentru gestionarea achizițiilor publice.
Astfel, fiecare primărie nu ar mai fi nevoită să angajeze separat personal pentru toate aceste activități.
Consorțiile administrative ar putea primi finanțări pentru proiecte comune în educație, sănătate, infrastructură, digitalizare și incluziune socială.
Fiecare primărie ar urma să fie evaluată după un indice de sustenabilitate
Programul de guvernare propune introducerea unui nou instrument de evaluare a administrațiilor locale, denumit Indice de Sustenabilitate Administrativă.
Acesta ar urma să ofere o imagine asupra capacității fiecărei unități administrativ-teritoriale de a funcționa eficient și de a-și susține cheltuielile.
Printre criteriile analizate se numără populația localității, veniturile proprii pe locuitor și ponderea cheltuielilor administrative.
Evaluarea ar putea evidenția situațiile în care costurile de funcționare sunt ridicate în raport cu resursele disponibile.
Rezultatele ar urma să fie utilizate pentru fundamentarea deciziilor privind finanțarea și reorganizarea administrației locale.
Deocamdată, metodologia completă de calcul și consecințele concrete ale încadrării într-o anumită categorie nu sunt stabilite printr-o lege adoptată.
Vor fi concedieri în primării? Ce spune programul de guvernare
Un alt punct important al reformei privește numărul angajaților din instituțiile publice.
Spre deosebire de propunerile care vizau reduceri procentuale aplicate uniform, programul Cabinetului Niculescu prevede stabilirea necesarului de personal în funcție de volumul real de activitate.
Astfel, numărul posturilor ar urma să fie calculat pe baza unor indicatori precum populația deservită, numărul contribuabililor, autorizațiile emise și dosarele gestionate de fiecare funcționar.
Această abordare ar permite diferențierea între instituțiile foarte solicitate și cele cu un volum mai redus de activitate.
Programul prevede și posibilitatea transferării personalului din instituțiile reorganizate către alte structuri, printr-un sistem național de mobilitate.
Totuși, documentul nu garantează că reorganizarea se va desfășura fără desființarea unor posturi. Efectele asupra angajaților vor depinde de legislația adoptată și de evaluările efectuate în fiecare instituție.
Ministerele și agențiile statului, verificate în primele șase luni
Reforma nu se limitează la primării.
Programul de guvernare prevede realizarea unui audit funcțional al ministerelor, agențiilor și instituțiilor subordonate în primele șase luni de mandat.
Vor fi analizate atribuțiile, numărul angajaților, bugetele, rezultatele și eventualele suprapuneri de competențe.
Instituțiile care îndeplinesc funcții similare ar putea fi reorganizate sau integrate în structuri comune.
Obiectivul este reducerea birocrației și clarificarea responsabilităților.
În paralel, Executivul propune adoptarea unui Cod de procedură administrativă, care să stabilească reguli și termene unitare pentru relația dintre cetățeni și instituțiile publice.
De asemenea, este prevăzută revizuirea Codului administrativ.
ANAF și Autoritatea Vamală Română ar putea fi reunificate
Printre schimbările incluse în program se află și reorganizarea instituțiilor responsabile de administrarea fiscală.
Documentul propune reunificarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Autorității Vamale Române într-o structură comună.
Măsura urmărește coordonarea mai eficientă a activităților fiscale și vamale, precum și reducerea suprapunerilor administrative.
Totodată, sunt avute în vedere mecanisme de evaluare a performanței conducerii și a structurilor operative.
Aceste propuneri fac parte din reforma mai amplă a instituțiilor centrale și vor necesita modificări legislative și administrative pentru a fi aplicate.
Programul „Primării fără hârtii” ar putea reduce drumurile la ghișeu
Digitalizarea reprezintă o altă componentă importantă a reformei.
Prin programul „Primării fără hârtii”, viitorul Executiv își propune ca schimbul de documente dintre administrația centrală și cea locală să se desfășoare exclusiv electronic.
Primăriile ar urma să primească acces la o platformă digitală standard, găzduită central, pentru gestionarea unor servicii publice.
Ținta intermediară este integrarea a 1.000 de primării în aceste sisteme.
În plus, programul prevede acordarea unor vouchere de până la 50.000 de euro pentru fiecare unitate administrativ-teritorială eligibilă, destinate arhivării digitale a documentelor.
Prioritate ar urma să aibă administrațiile care au deja implementate anumite servicii digitale.
Scopul este simplificarea procedurilor și reducerea documentelor pe hârtie.
Ce se schimbă pentru locuitorii comunelor mici
Dacă măsurile vor fi puse în aplicare, locuitorii comunelor mici ar putea observa schimbări în modul de organizare a serviciilor administrative.
În localitățile care aleg să fuzioneze, unele activități ar putea fi coordonate de o structură comună.
Totuși, programul prevede păstrarea punctelor locale de servicii pentru comunitățile care participă la comasare.
În cazul primăriilor care aleg doar colaborarea prin consorții administrative, instituțiile ar putea continua să funcționeze separat, utilizând în comun anumite servicii specializate.
Pentru cetățeni, beneficiile urmărite sunt accesul mai rapid la servicii, reducerea birocrației și dezvoltarea proiectelor locale.
Există însă și aspecte care vor trebui clarificate, precum accesibilitatea serviciilor pentru persoanele fără competențe digitale și organizarea activităților în localitățile izolate.
Investițiile în infrastructura locală ar urma să continue
Programul de guvernare include și angajamente privind finanțarea proiectelor de dezvoltare regională.
Printre priorități se numără finalizarea investițiilor începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, continuarea proiectelor derulate prin Compania Națională de Investiții și plata facturilor aferente programului „Anghel Saligny”.
De asemenea, sunt propuse investiții în modernizarea drumurilor județene, infrastructura edilitară și consolidarea clădirilor vulnerabile.
Aceste măsuri sunt relevante pentru administrațiile locale, deoarece multe proiecte depind de finanțarea de la bugetul central sau din fonduri europene.
Realizarea investițiilor va depinde însă de resursele bugetare și de aprobarea mecanismelor de finanțare.
Când ar putea începe reforma administrației publice
Măsurile sunt incluse în programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, depus în Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu.
Documentul reprezintă un set de angajamente politice și administrative, nu o lege care produce deja efecte.
Pentru aplicarea reformei vor fi necesare adoptarea unor acte normative, stabilirea criteriilor de finanțare și organizarea procedurilor administrative.
Parlamentul urmează să voteze învestirea Cabinetului Niculescu marți, 20 octombrie 2026.
Dacă Guvernul primește votul de încredere, va putea începe pregătirea și promovarea măsurilor incluse în program.
Până atunci, nicio comună nu este obligată să fuzioneze în baza acestor propuneri.
Ce trebuie să știe primarii și locuitorii comunelor mici
Reforma propusă de Luca Niculescu urmărește schimbarea modului în care sunt organizate și finanțate instituțiile publice.
Pentru administrația locală, principalele direcții sunt colaborarea dintre primării, comasarea voluntară a comunelor mici și acordarea unor stimulente pentru investiții.
Cele 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori reprezintă categoria pentru care programul prevede finanțare prioritară în cazul fuziunilor voluntare.
În același timp, reorganizarea instituțiilor și stabilirea numărului de angajați ar urma să se bazeze pe evaluări concrete, nu pe reduceri uniforme.
Primăriile mici nu dispar automat, iar reforma nu este încă în vigoare. Schimbările anunțate vor depinde de învestirea noului Guvern, de adoptarea legislației necesare și de deciziile autorităților locale privind participarea la programele de reorganizare.
