Ce trebuie să faci de astăzi și până de Bobotează. În cultura românească există o serie de tradiții și obiceiuri, iar unele dintre ele sunt mai puțin cunoscute. Noul an ne aduce încă din primele zile o tradiție care este aproape uitată de români și care are loc chiar in primele zile de ianuarie.
Ce trebuie să faci de astăzi și până de Bobotează. Vei avea noroc tot anul!
Anul Nou vine cu o serie de superstiții și obiceiuri care trebuie respectate până la Bobotează, pentru a avea noroc pe tot parcurursul anului.
Între 2 și 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Părintele care poartă o găletușă cu apă sfințită și busuioc, umblă pe la case cu Iordanul, iar după ce pleacă, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în tot acest an. Superstiția spune că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari.
În Ajunul Bobotezei care a loc pe 5 ianuarie, se spune că se deschid cerurile. În unele zone ale țării, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creștinii ortodocși, cât și pentru cei catolici. În această zi, există superstiția că dacă fetele se duc la râu înainte de ivirea zorilor, se bagă în apă și pun apa în cap de nouă ori, descântând:
„Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc la peţitori. Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul.
La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care o aduce înapoi primul primește binecuvântarea preotului.
După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apa sfințită în vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasă.
Pe drumul de întoarcere ei strifă „Chiraleisa”- pentru belsugul holdelor viitoare. Odată ajunși acasă, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele de grajd, pomii din livada, casa și interiorul casei.
În Bucovina, purificarea aerului se face prin focuri și fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfințirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce fuseseră folosiți anterios la aprinderea secalușelor și aprindeau focurile de Bobotează.
Tinerii cântau și dansau din jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care afumau pomii din livadă în scop fertilizator.
Boboteaza se intinde pe trei zile, în Bucuvina exista sate în care vecinii, prietenii și rudele obișnuiesc a se colinda reciproc. Tinerii, mascați în babe și moșnegi, colinda mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminescentă a cultului moșilor și strămoșilor precum și a unor vechi practici fertilizatoare.
