Ce semnale transmit mirosurile corpului – Care sunt bolile care se pot „mirosi”
Mirosul răspândit în jur, fie el un miros puternic și înțepător sau suav și special, poate spune multe despre starea de sănătate. Este bine să nu ignorăm niciun iz ciudat emanat de corpul nostru deoarece poate fi un semn de boală.
Transpirația unui om sănătos și curat nu are miros. Mirosul este cauzat de către bacteriile de la suprafața pielii care intră în contact cu transpirația și dau un iz specific fiecăruia dintre noi. Asta este și motivul pentru care anumite părți ale corpului, axilele, picioarele, regiunea inghinală sau pliurile de sub sâni la femei, miros mai accentuat decât altele și necesită o îngrijire aparte.
Atunci când, în ciuda curățeniei corporale și în ciuda igienei orale corecte, se simt mirosuri specifice, este cazul să tragem un semnal de alarmă și să vizităm medicul. În cazul în care urmezi un tratament anume sau ai consumat anumite alimente, nu este cazul să intri în panică dacă transpirația capătă un miros neplăcut: unele medicamente precum cele pentru tratamentul cancerului sau antibioticele pot modifica mirosul natural al pielii, precum și ceapa sau usturoiul consumat.
De regulă, mirosurile neplăcute se emană prin piele, prin glandele sudoripare și din gură. De asemenea, accentuarea mirosului se poate datora și faptului că încălțămintea sau îmbrăcămintea din materiale sintetice nu lasă transpirația să se evapore și părul de pe corp în exces contribuie la reținerea transpirației și a bacteriilor.
În cazul în care mirosul e diferit de cel obișnuit de transpirație, este semn de o boală. De exemplu, diabeticii au un miros specific de acetonă iar cei care suferă de o afecțiune a ficatului au un miros de amoniac.
Transpirația cu miros neplăcut anunță tumori?
Mai ales în ceea ce privește femeile, sistemul endocrin pare să fie responsabil de toate relele: o disfuncție a glandei tiroide (de exemplu hipertiroida) se manifestă prin transpirație excesivă și urât mirositoare.
Același lucru se întâmplă și în cazul sindromului ovarului polichistic, în cazul tumorilor ovariene sau în cazul disfuncțiilor glandelor suprarenale.
Sudoarea abundență și urât mirositoare îi caracterizează pe bărbații care au un surplus de testosteron și pe femeile cu exces de hormoni masculini, pe cei cu dereglări ale hipofizei.
Fiecare afecțiune are mirosul ei specific
Diabetul
Diabetul este responsabil de mirosul de mere stricate sau de acetonă: prin transformarea proteinelor și grăsimilor în glucoză, se formează corpi cetonici toxici care pot cauza chiar și coma diabetică. Acești corpi cetonici se elimină sub formă de acetonă atât prin urină cât și prin respirație și cauzează mirosul specific.
Nedigerarea alimentelor
Atunci când alimentele consumate nu se digeră complet, apare mirosul de pește care indică afecțiuni digestive. De regulă, acest lucru este cauzat de lipsa unei enzime însă cauza poate fi și o substanță conținută de pilulele contraceptive.
Leucinoză
În cazul în care urina are un miros de sirop de arțar, vorbim despre leucinoză: o boală ereditară care cauzează tulburări de metabolizare a acizilor din organism, care se manifestă prin mișcări anormale ale corpului și ale globilor oculari, prin alterarea conștienței până la stadiul de comă și prin întârziere mintală.
Ciroză
Persoanele care suferă de ciroză au un miros specific de amoniac, cunoscut ca foetor hepatic.
Uremie
Respirație care miroase a urină este cauzată de uremie care se caracterizează prin nivelul crescut al ureei din sânge.
Insuficiență hepatică
Această afecțiune cauzează un miros de sânge stricat sau de ridichi de pământ.
Intoxicare cu fosfor
Un organism intoxicat cu fosfor emană un miros de usturoi.
Alcoolism
Mirosul des întâlnit la alcoolici este un miros puternic și înțepător, sufocant, de mere verzi, aldehidic.
Probleme la stomac
În cazul în care există o ocluzie intestinală, supurații pulmonare sau paraziți intestinali, respirația are un miros de materii fecale.
