Preoţii spun că aghiasma mare se bea doar 8 zile, de la Bobotează până pe 14 ianuarie. Apoi, credincioşii trebuie să o păstreze în casele lor ca pe orice alte obiecte sfinţite.
Termenul „aghiasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Aghiasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.
„De aceea, Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti”, spun teologii de la Arhiepiscopia Tomisului.
Tot preoţii recomandă credincioşilor să păstreaze aghiasma la loc de cinste, în sticle curate. „Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie”, mai spun cei de la Arhiepiscopia Tomisului.
Preotul Gheorghe Colţea spune, citat de Trinitas Tv că, aghiasma mare, care se sfinţeşte o singură dată pe an, de Bobotează, are „o putere foarte mare şi rezistă stricăciunii foarte multă vreme. Este bine să luăm aghiasmă cât să ne ajungă un an de zile. Este important să nu lăcomim şi nici să-l ispitim pe Dumnezeu să vedem dacă aghiasma slujită de un anumit preot sau ierarh are sau nu are putere. ”
Dacă se întâmplă să mai rămână aghiasmă pentru timp îndelungat (din alţi ani), părintele Colţea cred că „nu este bine ca oamenii să ceva învechit, să nu-l ispitească pe Dumnezeu, mai ales pentru înţelepciunea şi sănătatea lor”.
De aceea, ea trebuie dusă la un râu cu apă curată şi toarnată acolo. Aşa se sfinţeşte întregul curs al acelui râu, iar cine se foloseşte de acea apă, fie că o bea, fie că se spală în ea se sfinţeşte.
O altă soluţie recomandată de preot este ca aghiasma să fie pusă la rădăcina unui copac. „Important este să ne purtăm cuviincios cu cele sfinte, nu doar cu aghiasma, deoarece au fost sfinţite şi sfinţesc la rândul lor”, conchide părintele Gheorghe Colţea.
