Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei românești pentru 2025. Potrivit prognozei de primăvară publicate luni, 20 mai, la Bruxelles, România ar urma să înregistreze o creștere economică de doar 1,4%, în scădere de la 2,5% cât se estima anterior. În plus, deficitul bugetar este prognozat să atingă 8,6% din PIB, peste ținta de 7% convenită de Guvern cu executivul european.
Factorii care au dus la această situație:
- Schimbare de ultimă oră: vârsta de pensionare suferă o nouă modificare!
- Norovirusul, infecția care provoacă valuri de îmbolnăviri în Europa. Ce este și cât de periculoasă poate deveni
- Ea este tânăra de 19 ani, dizolvată de iubit într-o cadă plină cu acid. Era însărcinată și trăia un coșmar de mult timp. Ultimele mesaje ale fetei sunt halucinante
- Impunerea de noi tarife comerciale din partea SUA;
- Instabilitate politică și fiscală la nivel intern;
- Întârzierea reformelor fiscale promise.
Raportul Comisiei arată că lipsa reformelor riscă să compromită redresarea economică a României și avertizează că investițiile, consumul și exporturile vor fi afectate. În lipsa unui plan fiscal clar și implementat rapid, România ar putea deveni o țară mai puțin atractivă pentru investitori și s-ar putea confrunta cu o creștere a costurilor de împrumut.
Deficitul bugetar și datoria publică în creștere
În 2024, deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru 2025, acesta ar urma să scadă ușor la 8,6%, dar rămâne departe de țintele asumate. Datoria publică, estimată la 48,9% din PIB în 2023, va urca la 63% în 2026 dacă nu sunt aplicate corecții bugetare substanțiale.
Reforma fiscală întârziată
Guvernul s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră începând cu 1 aprilie 2025, cu potențial de a aduce venituri suplimentare de aproximativ 1,3% din PIB. Totuși, măsurile nu au fost încă adoptate, iar Comisia nu le-a luat în calcul în prognoza actuală.
Printre măsurile deja anunțate:
- Înghețarea pensiilor și salariilor;
- Creșterea impozitului pe dividende;
- Taxe suplimentare (inclusiv taxa pe active și eliminarea facilităților fiscale);
- Ajustări ale regimului microîntreprinderilor.
Riscuri majore și consecințe
Comisia avertizează că, fără reforme urgente, România riscă:
- Pierderea încrederii investitorilor;
- Creșterea dobânzilor la împrumuturi;
- Deteriorarea ratingului de țară;
- Intrarea în procedura de deficit excesiv, cu posibila suspendare a fondurilor europene.
Ce trebuie făcut urgent
Pentru a redresa situația, raportul recomandă:
- Implementarea rapidă a reformei fiscale;
- Digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii;
- Reanalizarea cheltuielilor publice;
- Introducerea unor taxe temporare pe profituri excepționale;
- Reducerea aparatului bugetar.
Concluzia Comisiei: „Este timpul pentru acțiune”
Anul 2025 va fi crucial pentru credibilitatea economică a României. Comisia Europeană transmite un mesaj clar: fără reforme fiscale concrete și urgente, țara riscă izolarea financiară și costuri din ce în ce mai mari pentru populație. România trebuie să-și respecte angajamentele sau va plăti un preț greu.
