Un control recent efectuat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) în Piața Domenii din București a scos la iveală practici comerciale înșelătoare în magazine care se promovează drept furnizori de produse tradiționale românești. Mai exact, etichete românești sunt folosite pentru produse fabricate în străinătate.
Președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, a reacționat dur după ce a descoperit într-un magazin cu profil „tradițional sibian” o „șunculiță ardelenească” care, de fapt, era produsă în Ungaria. Eticheta în limba română, asociată cu un produs aparent autentic, a fost considerată de Piedone o formă de înșelare a consumatorului.
Etichete înșelătoare și produse de import
- COVID-19: O descoperire neașteptată zguduie înțelegerea medicală a virusului
- Mesajele cutremurătoare trimise de medicul Ștefania Szabo lui Daniel Balaș. Fostul preot le-a făcut publice: „Nu sunt bine deloc…”
- Salariații pot afla online vechimea în muncă și contribuțiile la pensie — CNPP a explicat pașii pentru accesarea sistemului digital
Etichetele analizate de inspectorii ANPC foloseau termeni precum „ardelenească”, „de casă” sau „ca la bunica”, fără ca produsele respective să fie realizate în România sau după rețete tradiționale. În realitate, multe dintre ele proveneau din unități industriale situate în alte state membre ale Uniunii Europene.
„Șunculiță produsă în Ungaria pe care scrie slănină de porc ardelenească. Credeți că e mai bună slănina din Ungaria față de cea românească? Ori suntem români, ori suntem unguri? Omul trebuie să știe.”, a declarat Cristian Popescu Piedone.
Consumatorii riscă să fie induși în eroare
- Lavrov îl laudă pe Donald Trump după summitul cu Putin și critică poziția Europei privind războiul din Ucraina
- Scandal între familia lui Nicolae Botgros și Igor Cuciuc: Cristian Botgros, acuzat de implicare în moartea Andreei Cuciuc, rupe tăcerea după un an
- Apeluri care se închid imediat după ce răspunzi – semnul unei înșelătorii periculoase. Ce trebuie să faci
Deși legislația europeană permite vânzarea produselor din alte țări membre UE, modul de prezentare al acestora devine problematic atunci când creează impresia falsă că sunt românești. În lipsa unei etichetări clare și oneste, consumatorii pot fi păcăliți să creadă că susțin producătorii locali, cumpărând, în realitate, produse de import.
Cazul readuce în prim-plan nevoia unor reglementări stricte privind utilizarea denumirilor cu specific regional și protejarea autenticității preparatelor tradiționale românești. Fără intervenții legislative clare, riscul este ca produsele autohtone să fie marginalizate de replici industriale fabricate în afara țării.
