Sistemul sanitar din România traversează o perioadă tensionată, marcată de solicitări pentru creșteri salariale din partea medicilor și de discuții la nivel guvernamental privind o posibilă reducere cu 10% a salariilor în sectorul public. O astfel de măsură ar afecta inclusiv domeniul sănătății, deja confruntat cu un deficit acut de personal și dificultăți majore în atragerea și menținerea specialiștilor.
Deficit de personal în prima linie: situația de la Brașov
Un exemplu relevant este cel al UPU din cadrul Spitalul Județean Brașov. Aici, cinci medici radiologi au părăsit recent unitatea, iar gărzile nu mai pot fi acoperite la fel ca înainte. Volumul ridicat de muncă și condițiile dificile au pus o presiune uriașă pe echipele medicale, iar efectele sunt resimțite direct de pacienți, prin întârzieri în diagnostic și investigații imagistice esențiale.
Plecarea specialiștilor-cheie amplifică timpii de așteptare și crește sarcina asupra medicilor rămași, care funcționează la limita capacității.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Cum poți trece casa pe numele copilului fără să pierzi dreptul de a locui acolo. Ce riscuri ascund actele făcute greșit
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
Deși unele spitale beneficiază de finanțare, sunt semnalate probleme în administrarea resurselor. Fondurile existente nu se traduc suficient în posturi ocupate, programe eficiente de retenție sau condiții de lucru care să păstreze medicii în sistemul public.
Posturi fără candidați și atractivitate scăzută
În aceeași unitate medicală din Brașov, secția de neurologie caută de peste un an cinci medici, fără succes. Concursurile organizate nu au dus la angajări, iar la una dintre sesiuni singurul candidat și-a retras dosarul înainte de termenul limită.
Această lipsă de interes pentru posturile vacante indică o atractivitate scăzută a sistemului public, în ciuda volumului mare de pacienți și a responsabilităților ridicate. Deși există stimulente pentru gărzi și, în anumite cazuri, locuințe de serviciu, acestea nu compensează percepția că salariile nu reflectă nivelul de efort și răspundere.
Tăierile salariale pot accelera exodul
Discuțiile privind o posibilă reducere cu 10% a veniturilor în sectorul public riscă să agraveze situația. Într-o piață în care cererea pentru competențe medicale este ridicată, orice diminuare salarială poate împinge și mai mulți specialiști către mediul privat sau către sisteme medicale din străinătate.
La Brașov, efectele sunt deja vizibile: cinci radiologi au ieșit din schema UPU, iar posturile pentru cei cinci neurologi rămân vacante. Echipele rămase lucrează sub presiune constantă, iar lipsa unei strategii clare de resurse umane și salarizare transmite un mesaj de instabilitate.
Un sistem la limită
Datele din teren conturează imaginea unui sistem care încearcă să funcționeze cu resurse tot mai limitate. Deficitul de personal, dificultatea ocupării posturilor și incertitudinile legate de venituri creează un climat tensionat, cu impact direct asupra calității actului medical.
Fără măsuri coerente care să ofere stabilitate, predictibilitate și condiții competitive, sistemul sanitar riscă să piardă și mai mulți specialiști, într-un moment în care nevoia de servicii medicale este în continuă creștere.
