Nutriționistul Mihaela Bilic a explicat că de multe ori nu foamea ne îndeamnă că mâncăm, ci efectul de calmare pe care ni-l dă această activitate.
”Daca aveti obiceiul sa deschideti frecvent usa frigiderului intrebandu-va „ce sa mai mananc?”, „ce mai e bun pe aici?”, „ce pofta am?” va dau o veste proasta: aveti o problema de oralitate. Nu foamea va îndeamna la mâncare, ci efectul de calmare pe care il au toate activitatile facute cu gura: vorbit, mestecat, ronțăit, fumat, băut, supt etc.
Calmarea o caută si bebelusul care stă cu suzeta în gură, si dependentul de țigară, si stresatul care ronțăie covrigei sau biscuiți, si agitatul care îsi mai face încă si încă o cafea. Chiar si atunci când bem apă ca sa uităm de foame ( nu ca ar funcționa:) tot calmare vrem.
- Propunere importantă: Femeile ar putea ieși la pensie cu 3 ani și jumătate mai devreme – iată condițiile
- MApN face precizări oficiale despre începerea încorporărilor
- Falko, calul campion mort în Bistrița-Năsăud: Dezvăluiri surprinzătoare despre recumpărarea sa de către afaceristul slovac și mărturia fostei proprietare
Guma de mestecat folosita excesiv nu mai are legatura cu protectia anticarii, tot de oralitate e vorba.
De cand ne naștem și cunoastem confortul de la sânul mamei învațăm sa asociem suptul/mâncatul cu starea de bine. Nu va învinovățiti pentru asta, e normal. Incercati însă sa alegeti răul cel mai puțin rău: mâncarea îngrașă, fumatul îmbolnăvește, suzeta e ridicola dupa o anumită vârstă… deci nu mai rămâne decat apa. Si vorbitul!
Poate ca mâncăm prea mult pentru că tăcem prea mult, ținem în noi lucruri, nu suntem autentici, nu spunem ce simțim. Decât sa mâncăm, mai bine am vorbi, am comunica, am împartăși. Izolarea, însingurarea predispune la mâncat.
Nu frigiderul trebuie sa ne fie partener, nu in frigider sunt solutiile/ raspunsurile. Acolo o sa gasiti ce-ati cumparat, nu exista surprize. E doar o comoditate paguboasa pentru silueta si sanatate. Mai degraba v-as invita sa separati aceste 2 activitati ce satisfac oralitatea si sa puneti accentul pe vorbit, mai ales ca atunci cand vorbiti nu puteti manca:) Deci vorbiti, veti slăbi!”, a scris Bilic pe Facebook.
Vezi si: Pufuleți, popcorn, fulgi de porumb sau chipsuri? Care este „ronțăiala” cea mai sănătoasă. Binecunoscutul medic nutriționist Mihaela Bilic ne dezvăluie adevărul
Binecunoscutul medic nutriționist Mihaela Bilic ne lansează o provocare la o ronțăială gustoasă și sănătoasă, având ca vedetă porumbul.
Dar ce alegem: pufuleți, popcorn, fulgi de porumb sau chipsuri de porumb? Mihaela Bilic a declarat câștigător pufuleții.
„Voi inaugura astăzi o serie de postări legate de echivalențe alimentare și comparații între produse, am să pun mâncarea sub lupă și am să descifrez etichete pentru ca vouă să vă fie mai ușor să alegeți de pe raft
La linia de start sunt prezente:
– o pungă mare de pufuleți(80g)
– o pungă mare de popcorn(80g)
– fulgi de porumb fară zahăr(1/3 pungă)
– o pungă chips de porumb(tortillas)
Poza mea artistică vă ajută să comparați dintr-o privire toate sortimentele de ronțăieli și să vă faceți o idee despre conținutul de calorii, glucide(G), proteine(P) și grăsimi(L) din fiecare produs.
Deși avem greutăți perfect egale pentru toate cele 4 produse(80g),puteți observa volumul enorm pe care îl ocupă pufuleții față de fulgii de porumb😳 Concluzia: cine vrea sa mănânce mult trebuie să aleagă pufuleți sau popcorn, ele sunt umflate cu aer și au densitate calorică mică.
Că tot a venit vorba de calorii, puteți vedea că chips-urile sunt campioane pentru că au cea mai multă grăsime(17,5g), urmează apoi popcornul(17g), pufuleții(8g) și fulgii ultimii, lipsiți aproape de lipide. Dacă raportăm la 100g, toate produsele de ronțăit au în medie 420calorii, deci nu de numărul de calorii trebuie ținut cont ci de cantitatea pe care o primim în acest număr.
Deși nu apare în poză conținutul de sare la suta de grame este următorul: popcorn 2,5g, chips 1,5g, pufulrți 0,9g, fulgi 0,8g.
Concluzia:
– fulgii de porumb sunt cei mai grei, 3 pumni de fulgi sunt echivalenți cu o pungă mare de pufuleți
– chips-urile sunt la fel de bogate în grăsime ca și popcornul, însă volumul lor este mult mai mic; 3 pumni de chips-uri sunt echivalenți cu o pungă de popcorn.
In funcție de gust și dispoziție puteți alege
oricare din ronțăielile de mai sus, însă țineți cont de diferențele de volum. Eu voi da o bilă albă pufuleților și îi declar campioni- au volumul cel mai mare, puțină grăsime și un strop de sare😋”, a fost postarea Mihaelei Bilic pe Facebook.
Sursa: www.constantadeazi.ro
Afla si ce spune nutritionistul Mihaela Bilic despre alimentatia copiilor. Sigur nu stiai:
Măcar o singură dată în viaţă ai ţinut o dietă şi te-ai lovit de o mulţime de mituri legate de slăbit. Ba, mai mult, i-ai impus poate şi copilului tău să ţină dietă. Ei bine, Mihaela Bilic, nutriţionistul vedetelor, aşa cum mai este cunoscută, demontează faptul că cerealele ar constitui un mic dejun sănătos pentru copilaşi!
‘În nici un caz, un copil nu trebuie să mănânce dietetic, pentru că el are nevoie de grăsimi atâta timp cât este în creștere. Mâncatul dietetic este un mâncat nesănătos. Grăsimea este substratul esențial pentru creștere, iar un copil mai degrabă trebuie să mănânce gras. Un copil are nevoie de grăsime de calitate. Obligatoriu, copiii trebuie să mănânce unt, să bea laptele integral. Nu întâmplător copiii preferă cartofii prăjiți. Avem nevoie de grăsime pentru a crește, tot ce înseamnă sistem nervos la copilului se dezvoltă pe baza grăsimii, deci este o chestiune de bună creștere. Nu trebuie să mănânce dietetic sub nicio formă, trebuie învățat să aibă și legume în farfurie”, adaugă Mihaela Bilic.
Despre grăsimea de palmier, întâlnită pe majoritatea etichetelor produselor aflate pe rafturile supermarketurilor, Mihaela Bilic spune că nu este în niciun caz mai sănătoasă decât cea de porc, de exemplu.
„Grăsimea de palmier este vegetală saturată. Ea arată ca o slănină. Nici cea de cocos nici cea de palmier. Un criteriu, nu cresc în România, genele noastre nu sunt obișnuite, nu o recunosc ca atare. Apoi, nu are nici un beneficiu pentru sănătate. Avem nevoie de grăsime din surse cât mai variate — unt, ulei, smântână, alune, nuci, migdale. A consuma grăsime de palmier sau de cocos, pentru copiii din România este un non sens. În niciun caz nu trebuie să înlocuim grăsimea noastră clasică”, a spus medicul.
În ceea ce privește dulciurile, dr Bilic susține că tradiționalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele pe care le consideră ”un marketing”.
”Dulciurile făcute în casă nu fac niciun rău dacă nu sunt consumate în exces, iar tradiționalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele. Sunt adepta și promovez gătitul în casă. Dar, să nu ne facem un obicei. O dată pe săptămână este mai mult decât echilibrat. Cerealele au fost inventate de americani când și-au dat seama că trebuie să hrănească o nație întreagă cu ceva ieftin. Atunci le-au expandat, au băgat în ele zahăr și au devenit obligatorii la micul dejun. Nu au nici un avantaj. Pentru un copil, mai degrabă aș pune o felie de pâine cu unt și gem, care în final ca număr de calorii face tot cât cerealele. Altfel, cerealele sunt un market
Sursa:a1.ro
