Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat Legea fugarilor inițiată de fostul ministru al justiției, Alina Gorghiu, în urmă cu doi ani. Legea prevede pedepse mai dure dacă o persoană condamnată definitiv la închisoare nu se predă în 7 zile și a fost tergiversată în ultimul an și jumătate pentru că CCR nu a dat un verdict până toamna trecută.
Camera Deputaților a adoptat această lege în noiembrie 2023, în calitate de for decizional, dar apoi a început blocajul. Astfel, legea prin care au fost propuse pedepse mai dure dacă o persoană nu se predă în 7 zile a fost atacată de Curtea Supremă la CCR în decembrie 2023, Înalta Curte susținând că se încalcă dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.
Primul termen a fost fixat de CCR pe 31 ianuarie 2024, dar începând de atunci au fost amânări succesive. Abia în octombrie 2024, CCR a respins sesizarea ICCJ și a stabilit că actul normativ este constituțional.
Legea prevede: „Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. […] Se consideră evadare și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea”.
Autorităţile române nu au reuşit în ultimii ani să aducă mai mulți fugari celebri, condamnați definitiv la închisoare cu executare, în majoritatea cazurilor pentru că statele pe teritoriul cărora se află nu vor să îi extrădeze.
- Horoscop Financiar: Două Zodii care Vor Avea o Ascensiune Financiară Spectaculoasă Până în 2030
- Mama mea nu a privit niciodată cu ochi buni relația mea cu Sera. În ziua nunții, în loc să se bucure, a izbucnit în lacrimi și mi-a spus cu voce stinsă
- Lavrov îl laudă pe Donald Trump după summitul cu Putin și critică poziția Europei privind războiul din Ucraina
Este vorba despre Ionel Arsene (Italia), Alina Bica (Italia), Mario Iorgulescu (Italia), Dragoș Săvulescu (Italia), Daniel Dragomir (Italia), Paul de România (Franța), Sebastian Ghiță (Serbia) și Sorin Oprescu (Grecia). Ultimul nume sonor adus în România a fost Cătălin Cherecheş (Germania).
Acum doi ani, statul român a cheltuit peste două milioane de euro ca să aducă în țară peste 800 de fugari. Însă, potrivit noii legi care a intrat în vigoare anul trecut, fugarii vor fi obligați să suporte ei cheltuielile de „repatriere”.
Întâlnire la Palatul Cotroceni între preşedintele interimar Ilie Bolojan și responsabilii cu organizarea alegerilor prezidențiale
Preşedintele interimar Ilie Bolojan se întâlnește, luni, 17 martie, cu reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice responsabile cu organizarea alegerilor prezidenţiale din luna mai, transmite Agerpres.
Întâlnirea va avea loc de la ora 10:00, la Palatul Cotroceni.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la întâlnirea de la Cotroceni urmează să participe premierul Marcel Ciolacu, vicepremierii Marian Neacşu şi Cătălin Predoiu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Ana Cristina Tinca, preşedintele interimar al Autorităţii Electorale Permanente, Zsombor Vajda, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, Valentin Alexandru Jucan, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Valeriu Zgonea, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos, şi directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean.
Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Cristian Diaconescu, a declarat duminică seara, într-o emisiune la Digi 24, că întâlnirea de la Cotroceni are drept scop coordonarea interinstituţională pentru pregătirea alegerilor din luna mai.
Încă de la prima conferinţă de presă susţinută după preluarea mandatului, preşedintele interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că va face „tot ce este posibil pentru ca aceste alegeri să fie organizate corect, transparent, să fie nişte alegeri libere, în aşa fel încât românii, în deplină cunoştinţă de cauză, să îşi poată exprima votul şi să îşi aleagă preşedintele pe care şi-l doresc”.
Când începe campania electorală
Perioada de depunere, la Biroul Electoral Central, a candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale din luna mai s-a încheiat.
Termenul limită a fost 15 martie, ora 24:00. Biroul Electoral Central a validat, până acum, opt candidaţi pentru alegerile prezidenţiale din luna mai, în vreme ce alți opt aşteaptă decizia reprezentanţilor BEC.
Joi, 20 martie, candidaturile pentru alegerile prezidenţiale rămân definitive.
Pe 4 aprilie începe campania electorală şi se încheie pe 3 mai, la ora 7:00.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale este programat pentru data de 4 mai, iar al doilea pe 18 mai.
