În luna iunie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va fi convocat pentru a analiza, printre altele, includerea marii evaziuni fiscale pe lista amenințărilor la adresa siguranței naționale, conform unor surse politice citate de HotNews. Această modificare ar urma să fie reflectată în Strategia Națională de Apărare, un document-cheie în definirea priorităților de securitate ale României.
Data exactă a reuniunii nu a fost încă stabilită, însă ședința este programată să aibă loc în cursul lunii iunie. Scopul este ca decizia să fie inclusă în raportul transmis de guvern Comisiei Europene, privind măsurile asumate pentru reducerea deficitului bugetar, context în care combaterea evaziunii devine o componentă crucială.
Evaziunea fiscală – o problemă de securitate?
Într-o declarație recentă făcută la Vilnius, președintele Nicușor Dan a confirmat că subiectul este în analiză:
- Alertă în farmacii! Un medicament extrem de utilizat pentru colesterol a fost retras de urgență de pe piață
- Guvernul propune schimbări radicale pentru Poliția Locală. Mai multe sedii, vizate pentru desființare
- BREAKING NEWS! Guvernul pregătește reducerea salariilor cu 10% în noul pachet de austeritate
„În privinţa marii evaziuni fiscale am avut chiar aseară o discuţie cu domnul prim-ministru interimar, domnul Predoiu, şi a spus că verifică dacă trebuie în Strategia Naţională de Apărare să aducem o modificare, astfel încât să concentrăm mai multe forţe ale statului pe combaterea acestui fenomen.”
Uniunea Europeană cere statelor membre aflate în procedură de deficit excesiv să prezinte anual un plan de reducere a deficitului. Deși România trebuia să transmită acest plan până pe 30 aprilie, conform Profit.ro, acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Prima ședință CSAT convocată de Nicușor Dan
Convocarea ședinței din iunie marchează prima reuniune a CSAT sub conducerea noului președinte, Nicușor Dan. Anterior, în perioada în care funcția prezidențială a fost exercitată cu titlu interimar de Ilie Bolojan, Consiliul s-a întrunit de două ori.
- „Nu se poate aşa ceva!” Mihai și-a măcelărit soția și s-a sinucis. Au fost găsiți fără viață de fiul lor
- CNA interzice promovarea farmaciilor prin reduceri la medicamente și suplimente. Reacții dure din piață: „Se lovește în transparență și concurență”
- Testul simplu de la degete care poate semnala o problemă gravă la plămâni
Deciziile CSAT în mandatul interimar al lui Ilie Bolojan
Prima ședință a avut loc pe 28 martie, fiind axată pe conflictul din Ucraina. Conform Administrației Prezidențiale, s-a analizat evoluția războiului declanșat de Federația Rusă, stadiul negocierilor pentru o eventuală pace și implicațiile regionale.
România și-a reafirmat sprijinul față de Ucraina și a salutat negocierile de la Riad pentru încetarea focului, subliniind că o pace durabilă trebuie să ofere garanții de securitate care să prevină viitoare agresiuni.
„România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități, și va continua să se coordoneze cu aliații din regiune și NATO în privința siguranței navigației în zona Mării Negre”, precizează comunicatul.
A doua ședință a avut loc pe 30 aprilie, când CSAT a decis:
- Mandatarea ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, să negocieze în cadrul summitului NATO de la Haga (iunie) creșterea etapizată a bugetului pentru apărare;
- Acordul de principiu ca finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 să fie tratată ca proiect de siguranță națională, pentru a depăși blocajele birocratice și judiciare care le-au împiedicat până acum.
„Avem hidrocentrale realizate în proporție de 60% până la 90% care nu sunt funcționale din cauza lipsei avizelor, a proceselor pe rol sau a unor obstacole administrative”, a explicat Bolojan.
Concluzie: CSAT își extinde prioritățile, cu accent pe dimensiunea economică
Prin includerea marii evaziuni fiscale în Strategia Națională de Apărare, CSAT ar marca o schimbare de paradigmă în abordarea securității naționale, extinzându-și atenția și asupra amenințărilor economice interne. Dacă decizia va fi formalizată, instituțiile statului ar putea primi un cadru legal mai clar și mai ferm pentru coordonarea combaterii evaziunii, cu impact direct asupra consolidării bugetare.
