În ultimele zile ale mandatului său interimar ca președinte al României, Ilie Bolojan a luat o serie de decizii cu impact semnificativ asupra funcționării statului. Joi, 22 mai 2025, chiar înainte de a-i preda oficial atribuțiile lui Nicușor Dan, Bolojan a promulgat două legi esențiale privind combaterea spălării banilor și protecția avertizorilor de integritate. În paralel, a semnat și mai multe decrete de pensionare a unor magistrați, într-un moment de tranziție politică intensă, care alimentează speculațiile privind o posibilă desemnare a sa în funcția de prim-ministru.
Legi pentru întărirea transparenței și combaterii corupției
Prima lege promulgată modifică Legea nr. 129/2019, referitoare la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Noua variantă include măsuri stricte pentru monitorizarea fluxurilor financiare, extinderea categoriilor de entități raportoare, dar și consolidarea colaborării dintre instituții precum ANAF, Oficiul Național pentru Prevenirea Spălării Banilor și Ministerul Public.
A doua lege vizează modificarea Legii nr. 361/2022, privind protecția avertizorilor de integritate. Noile prevederi garantează protecție juridică sporită pentru cei care semnalează nereguli în instituțiile publice, asigurând canale clare de raportare și sancțiuni dure pentru represalii sau concedieri abuzive.
Pensionări la vârful magistraturii
Pe lângă activitatea legislativă, Ilie Bolojan a semnat și 10 decrete de eliberare din funcție prin pensionare, vizând judecători și procurori cu funcții-cheie în sistemul judiciar. Printre aceștia se numără:
- Crenguța-Julieta Crăciun – Judecătoria Oradea
- Dubravca Lepoiev – Curtea de Apel Timișoara
- Ioana-Marinela Maier, Costinel Claudiu Minea, Liviu Ticofschi, Bogdan Apetroae, Marta-Daniela Chiș și Adrian Iana – procurori din structuri precum DIICOT și parchetele aferente tribunalelor și curților de apel
Aceste pensionări vin într-un context tensionat pentru justiție, afectând instanțe din județe precum Suceava, Timiș, Mehedinți, Tulcea și Sălaj, unde deficitul de personal este deja o provocare majoră.
Poziție rezervată privind funcția de premier
Întrebat despre posibilitatea de a deveni prim-ministru, Ilie Bolojan a transmis un mesaj echilibrat și condiționat de existența unei majorități parlamentare stabile și a unei echipe guvernamentale profesioniste. A subliniat că nu este vorba despre ambiții personale, ci despre îndeplinirea unor criterii esențiale pentru guvernare eficientă.
„Un premier nu poate avea performanță fără sprijin politic solid și fără miniștri competenți”, a declarat Bolojan, menționând că desemnarea va aparține președintelui ales și va urma consultările constituționale.
Un interimat discret, dar strategic
Ilie Bolojan a preluat interimatul prezidențial în februarie 2025, după demisia lui Klaus Iohannis, și a fost apreciat pentru abordarea tehnocrată și relația echilibrată cu celelalte instituții ale statului. Deși mandatul său a fost scurt, ultimele măsuri luate vizează domenii-cheie precum justiția, integritatea și transparența – semn că Bolojan și-a dorit să lase în urmă o amprentă clară și coerentă.
Nicușor Dan: „Ilie Bolojan este prima opțiune pentru funcția de premier”
Noul președinte, Nicușor Dan, a confirmat public că îl consideră pe Ilie Bolojan drept favoritul pentru poziția de prim-ministru. El a invocat experiența administrativă solidă și stilul echilibrat al acestuia ca motive pentru o posibilă nominalizare oficială în zilele următoare.
Conform Constituției, președintele are la dispoziție zece zile pentru a desemna un candidat, după consultări cu partidele parlamentare.
