Premierul Ilie Bolojan privește anul 2026 ca pe un moment de cotitură pentru România, un an esențial pentru stabilizarea țării, dar și unul încărcat de riscuri economice și politice. Șeful Guvernului afirmă deschis că nu este atașat de funcție, însă nici nu evită responsabilitatea: va continua să conducă Executivul atât timp cât beneficiază de sprijin politic și poate duce mai departe reformele asumate.
În viziunea sa, cea mai importantă miză a anului viitor este relansarea economiei. Ilie Bolojan subliniază că acest obiectiv nu poate fi atins prin optimism afișat public, ci prin măsuri ferme: adoptarea la timp a bugetului, control strict al cheltuielilor și corectarea dezechilibrelor acumulate în ultimii ani. Premierul avertizează că România se află într-o etapă în care fiecare lună pierdută poate costa scump.
Contextul internațional complică și mai mult situația. Războiul din Ucraina, tensiunile comerciale globale și avalanșa de produse ieftine din Asia, în special din China, pun presiune pe economiile europene. În acest cadru, spune Ilie Bolojan, România nu își mai permite soluții improvizate. Statul trebuie să sprijine inteligent economia, să dezvolte sectoarele strategice și să încurajeze procesarea internă, nu exportul de materii prime, așa cum se întâmplă încă în cazul gazelor sau cerealelor.
- Crima din Timiș, pas cu pas: Alin, ucis de prieteni și îngropat în curtea unei case. Motivul șocant
- Caz șocant: elevă de 13 ani, găsită fără viață într-un apartament. Un adolescent de 16 ani, reținut
- Gestul făcut de mama lui Alin înainte de a alerta autoritățile. Detaliul care i-a stârnit cele mai negre temeri
Ilie Bolojan, mesaj tranșant pentru 2026
Premierul transmite un mesaj direct către cetățeni: bunăstarea nu depinde exclusiv de Guvern, ci și de modul în care fiecare român își face treaba. Fără seriozitate, eficiență și implicare la locul de muncă, orice strategie economică rămâne doar un document fără efecte reale.
Totodată, Ilie Bolojan respinge ideea că schimbarea premierului ar rezolva automat problemele țării. Dimpotrivă, susține că tocmai dificultățile majore — deficitul bugetar, presiunea pe cheltuieli și reformele impopulare — au făcut ca funcția de prim-ministru să nu fie deloc atractivă anul trecut. Problemele sunt structurale și vor continua să existe indiferent de cine se află la Palatul Victoria.
Referitor la deficitul bugetar, premierul oferă explicații cu impact major. El arată că deficitul anunțat pentru 2025 este calculat „pe cash”, adică doar pe baza plăților efective. Odată cu includerea arieratelor și a datoriilor reportate, România ar putea depăși pragul de 8%, situație similară cu cea din 2024, când deficitul final a sărit de 9% după contabilizarea tuturor obligațiilor.
Chiar și așa, Ilie Bolojan afirmă că direcția este una corectă. Reducerea cheltuielilor începe să producă efecte, iar obiectivul rămâne coborârea graduală a deficitului spre 3% până în 2030. Cu cât ajustările sunt făcute mai devreme, cu atât povara asupra anilor următori va fi mai mică.
Avertisment pentru coaliție și tensiuni politice
Premierul subliniază că aceste rezultate nu sunt meritul unei singure persoane, ci al întregii echipe guvernamentale și al coaliției care a susținut măsuri dificile: tăieri de cheltuieli în administrație, limitarea unor sporuri, ajustări în sistemul de educație și o disciplină mai strictă a salariilor din sectorul public. Fără aceste decizii, spune el, cheltuielile statului ar fi continuat să scape de sub control.
Pe plan politic, tensiunile din interiorul coaliției devin tot mai vizibile. Deși Ilie Bolojan minimalizează conflictele din PNL, din partea PSD apar semnale tot mai dure. Președintele partidului, Sorin Grindeanu, a sugerat public că premierul ar putea fi schimbat dacă nu respectă „programul” stabilit în coaliție, folosind o metaforă sugestivă despre „playlist”.
Nemulțumirile PSD vizează în special decizii luate fără consultare, precum poziționarea României față de acordul Mercosur. Sorin Grindeanu acuză că hotărâri cu impact pe termen lung nu pot fi adoptate unilateral, fără explicații pentru cetățeni și fără acordul partenerilor de guvernare. Critici similare au venit și din partea UDMR, care reclamă lipsa de transparență și comunicare pe subiecte strategice.
