Un nou incident alarmant petrecut la centrala nucleară de la Cernobîl readuce în prim-plan spectrul contaminării radioactive, chiar și pentru România. La aproape patru decenii de la catastrofa nucleară din 1986, o dronă a lovit carcasa noii incinte de izolare a reactorului, compromițând integritatea structurii menite să rețină materiale extrem de periculoase.
Ce s-a întâmplat?
Potrivit autorităților ucrainene, o dronă rusească a lovit în plin structura exterioară a incintei construite în 2018 peste vechiul sarcofag. În urma exploziei, au fost avariate:
- Structura exterioară și interioară a cupolei de protecție
- Echipamentele de macarale esențiale pentru dezafectarea reactorului
- Zone critice pentru izolarea emisiilor radioactive
Declarațiile oficialilor sunt îngrijorătoare:
- Rezultate fără precedent în primul sondaj pentru turul 2. România, în fața unui moment istoric!
- Previziunile Cristinei Demetrescu pentru turul 2 al alegerilor: Ce indică astrele
- Rachetă de ultimă generație folosită într-un atac asupra unor „instalații teroriste”; urmează replici cu focuri de artilerie din partea adversarului
„Dacă impactul era deviat cu doar 15 metri, am fi avut un accident nuclear de proporții.” — Grigory Ishchenko, Agenția de Stat pentru Zona de Excludere
Amenințare transfrontalieră: România la mai puțin de 1.000 km de Cernobîl
Specialiștii Greenpeace Ucraina estimează că 50% din partea de nord a sarcofagului a fost compromisă. În lipsa unei protecții complete, există riscul ca gaze, praf radioactiv și aerosoli să ajungă în atmosferă. Iar dacă vântul se schimbă, România ar putea fi expusă direct contaminării.
„Structura a fost proiectată pentru a reține orice material radioactiv. Acum, acest scut nu mai poate garanta siguranța.” — Shaun Burnie, specialist nuclear Greenpeace
O amintire dureroasă: Dezastrul din 1986 și efectele asupra României
Pentru România, amenințarea de la Cernobîl nu este doar teoretică. În 1986:
- Norul radioactiv a ajuns pe teritoriul nostru pe 30 aprilie, la 5 zile după explozie
- Populația a fost informată târziu și vag, fără măsuri de protecție eficiente
- Ulterior, s-a constatat o creștere accentuată a cazurilor de cancer tiroidian și leucemie
- Aproximativ 100.000 de persoane au fost afectate în mod direct în zonele expuse
Ce urmează?
Mai multe echipe internaționale au fost trimise la fața locului, dar eforturile de stabilizare sunt dificile. Zona rămâne periculoasă, iar intervențiile se desfășoară sub strictă supraveghere.
Între timp, autoritățile române trebuie să rămână vigilente și să monitorizeze în permanență calitatea aerului și potențialele particule radioactive care pot traversa granițele.
Concluzie
Incidentul de la Cernobîl nu este doar o știre de război, ci un semnal de alarmă pentru întreaga regiune. Într-un conflict în care infrastructura nucleară devine țintă, pericolul nu are granițe. România, aflată în proximitate, trebuie să trateze cu maximă seriozitate orice evoluție a situației.
