Pe 5 februarie 2025, Laura Vicol, fostă președintă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, împreună cu soțul său, Vladimir Ciorbă, s-au prezentat la Curtea de Apel București în legătură cu un dosar privind un scandal imobiliar.
“Nu s-au ridicat atatia bani din casa. Doamne fereste ce am vazut in presa! Dupa 20 de ani de avocatura, am sperat ca, daca intru in politica, schimb ceva. Pentru clientii Nordis, de luni, daca nu stiau, trebuia sa inceapa predarea celor 700 de apartamente, existau bani in contul firmei. Acum totul este blocat. Sotul meu mi-a dat banii, am recunoscut acest lucru. Jumatate din bani am donat. (…)
O sa aveti mari surprize. Mi s-a pus stampila de Nordis, o sa aveti mari surprize, am foarte multe probe, am facut multe plangeri”, a declarat Laura Vicol, in fata jurnalistilor, inainte de a intra in sala de judecata.
- Școala nu reîncepe pe 7 ianuarie: care este data oficiala a revenirii la cursuri
- Salariații pot afla online vechimea în muncă și contribuțiile la pensie — CNPP a explicat pașii pentru accesarea sistemului digital
- Cine era Lenuța, tânăra de 26 de ani care a murit după o intervenție la Spitalul de Urgență din Galați
“Am venit cu bagajul pregatit”, a mai spus aceasta, sugerand posibile consecinte legale severe.
Val de retineri in scandalul imobiliarelor
În această cauză, 11 indivizi, inclusiv Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, au fost reținuți și aduși în fața instanței cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Alte două persoane sunt cercetate sub control judiciar. Procurorii DIICOT au efectuat percheziții extinse, confiscând peste 50 de dispozitive informatice și de stocare a datelor, sume considerabile de bani și obiecte de lux, precum ceasuri, bijuterii și genți.
“La datele de 3 si 4 februarie 2025, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Structura Centrala au dispus retinerea a 11 inculpati (7 barbati si 4 femei) si masura controlului judiciar fata de 2 inculpati, cercetati pentru savarsirea infractiunilor de constituirea unui grup infractional organizat, delapidare cu consecinte deosebit de grave, spalare a banilor, evaziune fiscala, inselaciune cu consecinte deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat, toate in forma continuata”, au anuntat procurorii DIICOT.
Un mecanism infractional complex
Ancheta vizează 72 de suspecți, dintre care 40 sunt persoane fizice și 32 sunt entități juridice. Conform DIICOT, începând din 2018, trei dintre suspecți ar fi format un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei niveluri. Aceștia ar fi implementat un mecanism infracțional complex, care presupunea promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare prin intermediul mai multor firme.
Printre acțiunile ilegale se numără colectarea de fonduri de la clienți, delapidarea resurselor companiilor și inducerea în eroare a cumpărătorilor, precum și înregistrarea de tranzacții fictive în contabilitatea firmelor. Aceste activități ar fi avut ca scop evitarea plății taxelor și impozitelor datorate statului, prin obținerea ilegală de rambursări sau restituiri din bugetul public.
“Cercetarile efectuate pana la aceasta data au relevat faptul ca, incepand cu anul 2018, trei dintre inculpati ar fi initiat si constituit un grup infractional organizat, structurandu-l pe un model piramidal cu trei paliere, si au pus in aplicare un mecanism infractional complex, constand in promovarea si dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societati comerciale, urmate de incasarea de sume de bani de la clienti (cumparatori), delapidarea fondurilor societatilor, inducerea in eroare a cumparatorilor in urma executarii ante-contractelor si contractelor de vanzare-cumparare, evidentierea de operatiuni fictive in contabilitatea societatilor controlate in scopul sustragerii de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat si stabilirea cu rea-credinta a taxelor (T.V.A.), avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensari datorate bugetului general, cauzandu-se prejudicii societatilor comerciale, clientilor cumparatori si bugetului de stat”, au precizat procurorii DIICOT.
