De atunci, în imaginarul colectiv, Transilvania a ajuns decorul favorit al poveștilor de groază gotice. În ultimii ani, interesul pentru regiune a fost alimentat și de producțiile internaționale, printre care filmul „Nosferatu”, regizat de Robert Eggers și lansat în 2024, și serialul Netflix „Wednesday”.
Jurnalista a vrut însă să descopere identitatea reală a regiunii, dincolo de clișeele din cultura populară.
„Eram curioasă să descopăr adevăratul caracter al Transilvaniei”, explică ea, motivând alegerea unei călătorii pe jos. În opinia ei, drumețiile de lungă distanță sunt o modalitate prin care poți descoperi esența unui loc.
Ea a combinat câteva zile pe Via Transilvanica cu vizite în Cluj-Napoca și Brașov, două dintre principalele orașe de acces în regiune.
Dincolo de peisajele cu castele, cetăți ridicate pe dealuri și sate cu case în culori pastelate, a descoperit o regiune a cărei identitate s-a construit de-a lungul secolelor, prin întâlnirea mai multor culturi.
Erin Vivid Riley amintește influențele hunilor, sașilor, otomanilor, habsburgilor și maghiarilor. Vorbește și despre transformările prin care a trecut România după căderea comunismului.
Diversitatea istorică și culturală este, în opinia ei, ceea ce definește Transilvania dincolo de imaginea de destinație asociată cu vampirii și castelele misterioase.
Printre locurile care au impresionat-o s-au numărat Sighișoara, satul Criț și Biertan, unde a văzut arhitectura săsească și monumente istorice păstrate de-a lungul timpului.
La Biertan, de exemplu, a remarcat tradiția cunoscută drept „închisoarea matrimonială”: o încăpere în care, potrivit poveștii locale, erau închise cuplurile care doreau să se despartă, pentru a fi încurajate să-și rezolve conflictele.
Un alt moment important al excursiei a fost vizita la Castelul Peleș din Sinaia, care a impresionat-o prin arhitectură și bogăția decorațiunilor din interior.
A remarcat mobilierul realizat din aproximativ 40 de tipuri de lemn, candelabrele din sticlă de Murano, elementele din marmură italiană și colecția de arme și armuri, care numără aproximativ 1.600 de piese.
Clădirea, construită la inițiativa regelui Carol I, i-a oferit o imagine diferită asupra patrimoniului arhitectural românesc, prin eleganța și rafinamentul interioarelor.
Experiența de la Peleș a fost una dintre surprizele călătoriei. Jurnalista a descris impresia produsă de castel ca fiind mult peste ce își imaginase.
