Rusia face un nou pas semnificativ în direcția îndepărtării de structurile de cooperare militară cu statele occidentale. Guvernul de la Moscova a decis anularea mai multor acorduri bilaterale de apărare încheiate în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv a celui semnat cu România.
Decizia a fost oficializată printr-un decret semnat de premierul rus Mihail Mișustin, care mandatează Ministerul Apărării să pună capăt colaborărilor militare cu 11 țări europene, majoritatea membre NATO.
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
- Cele 4 zodii lovite de noroc în 2026: vor da marea lovitură la Loto și se vor scălda în bani
- Vârsta de pensionare a fost modificată pentru femei și bărbați: tabel actualizat până în anul 2030
Lista statelor vizate de decizia Rusiei
Documentul a fost publicat pe portalul oficial al Guvernului Federației Ruse și a fost semnalat de agenția bulgară de presă Novinite.com. Printre statele cu care Rusia încetează formal cooperarea militară se numără:
- România
- Bulgaria
- Germania
- Marea Britanie
- Polonia
- Norvegia
- Danemarca
- Olanda
- Croația
- Belgia
- Republica Cehă
Este vorba despre acorduri semnate bilateral între ministerele apărării, în perioada de reconstrucție a relațiilor Est–Vest de după încheierea Războiului Rece.
Acorduri din anii ’90, scoase oficial din vigoare
Printre documentele anulate se află înțelegeri importante, precum acordul de cooperare militară dintre Rusia și Germania, semnat la Moscova în aprilie 1993, sau cel încheiat cu Polonia în iulie același an. De asemenea, Rusia a decis încetarea acordurilor cu Norvegia, datate din decembrie 1995.
România figurează pe listă cu acordul bilateral semnat la 28 martie 1994, un document care a stat, timp de trei decenii, la baza relațiilor formale de cooperare militară dintre București și Moscova. Potrivit TVR Info, anularea acestuia face parte dintr-o strategie mai amplă de retragere a Rusiei din cadrele de colaborare cu alianțele occidentale.
Acordul România–Rusia, semnat la nivel înalt
Înțelegerea militară dintre România și Rusia a fost parafată în 1994 de președinții de atunci, Ion Iliescu și Boris Elțîn, într-un context geopolitic marcat de încercările de apropiere și stabilizare regională după destrămarea blocului sovietic.
Anularea acordului are în prezent mai degrabă o valoare simbolică, având în vedere evoluția relațiilor dintre Rusia și NATO, însă transmite un semnal politic clar privind direcția aleasă de Moscova.
Bulgaria, un caz aparte în relația cu Rusia
În cazul Bulgariei, contextul este mai nuanțat. Cele două țări au semnat încă din 1992 un Tratat de relații prietenești și cooperare, document care a deschis calea unor proiecte comune, inclusiv în domeniul apărării. Chiar și așa, actuala decizie arată că Rusia se distanțează inclusiv de aceste cadre stabilite la începutul perioadei post-sovietice.
Un mesaj geopolitic clar
Prin rezilierea simultană a acestor acorduri, Kremlinul transmite un mesaj ferm privind ruptura de modelele de cooperare militară construite în ultimele decenii cu statele NATO. Decizia reflectă nu doar tensiunile actuale dintre Rusia și Occident, ci și o repoziționare strategică de durată în politica de securitate a Moscovei.
