Pe 14 februarie 2026, credincioșii ortodocși din România marchează Moșii de iarnă, cunoscuți în popor drept Sâmbăta Morților – una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor adormiți.
Sărbătoarea are loc în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, cu puțin timp înainte de începutul Postului Paștelui, și deschide, din punct de vedere spiritual, perioada dedicată rugăciunii pentru sufletele celor plecați dintre noi.
Moșii de iarnă reprezintă prima mare pomenire a morților din calendarul ortodox al anului. În această zi sunt pomeniți toți cei adormiți – rude, strămoși, cunoscuți sau necunoscuți – pentru ca sufletele lor să primească lumină și odihnă veșnică.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Cum poți trece casa pe numele copilului fără să pierzi dreptul de a locui acolo. Ce riscuri ascund actele făcute greșit
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
Ce se dă de pomană de Moșii de iarnă 2026
Pomana oferită în această zi are o puternică simbolistică religioasă. Nu este doar un gest material, ci o expresie a iubirii, recunoștinței și respectului față de cei care nu mai sunt printre noi.
Pachetele se pregătesc cu grijă și se împart, de obicei, după slujba de parastas, persoanelor nevoiașe sau celor întâlniți pe drumul spre cimitir.
Conform tradiției, din pachetele de pomană nu trebuie să lipsească:
- Coliva – simbol al învierii și al vieții veșnice
- Colacii sau pâinea – semn al continuității vieții
- Mâncare gătită – cel mai adesea piftie sau preparate din carne
- Vin roșu – simbol al sângelui lui Hristos
- Lumânări – pentru a lumina drumul sufletelor
Moșii de iarnă mai sunt numiți și „Sâmbăta Piftiilor”, deoarece răciturile sunt preparatul tradițional specific acestei zile. Deși este un fel de mâncare rece, piftia are o semnificație aparte și este considerată hrană simbolică pentru sufletele celor adormiți.
În funcție de regiune, pomana poate include și:
- sarmale
- plăcinte cu brânză
- orez cu lapte
- fructe
În unele zone, oamenii adaugă și un bănuț în pachet, ca semn al belșugului și norocului. De regulă, mâncarea se oferă în vase noi, împreună cu tacâmuri, acestea rămânând celor care primesc pomana.
Tradiții și obiceiuri de respectat
În dimineața Moșilor de iarnă, în toate bisericile se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de Parastas. Credincioșii aduc pomelnice cu numele celor adormiți și alimente care vor fi sfințite.
După slujbă, oamenii merg la cimitir, unde:
- aprind lumânări
- tămâiază mormintele
- duc flori
Se spune că este bine să se aprindă cel puțin două lumânări la fiecare mormânt, pentru a le ține „cald” sufletelor și pentru a le lumina drumul în lumea de dincolo.
Ce nu este bine să faci de Moșii de iarnă
Tradiția populară amintește și câteva interdicții:
- nu se spală rufe
- nu se face curățenie generală
- nu se mătură gunoiul afară
- femeile nu lucrează
Se spune că gunoiul aruncat în această zi ajunge simbolic „în gura morților”. De asemenea, piftia trebuie consumată în ziua respectivă. Dacă rămâne pentru a doua zi, tradiția spune că trebuie aruncată, altfel iarna s-ar putea întoarce cu ger și ninsori.
Legătura cu Postul Paștelui 2026
Moșii de iarnă marchează apropierea Postului Paștelui.
În 2026:
- Lăsata Secului de carne are loc pe 15 februarie
- Postul Paștelui începe pe 23 februarie
Săptămâna care urmează după Moșii de iarnă este cunoscută drept Săptămâna Albă, perioadă în care se mai consumă lactate, însă nu și carne.
Prin pomenirea celor adormiți, credincioșii sunt chemați la reflecție, liniște sufletească și pregătire interioară pentru cel mai important post al anului. Moșii de iarnă nu sunt doar o tradiție, ci o lecție despre memorie, iubire și legătura nevăzută dintre cei vii și cei plecați.
