Pentru veniturile realizate în 2025, salariul minim brut relevant pentru calculul plafoanelor este de 4.050 de lei. În cazul CAS, contribuția este de 25%. Pentru veniturile din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală, baza se raportează la plafoanele de 12 sau 24 de salarii minime brute.
Plafonul de 12 salarii minime dă o bază de calcul de 48.600 de lei, iar CAS ajunge la 12.150 de lei. La plafonul de 24 de salarii minime, baza este de 97.200 de lei, iar CAS ajunge la 24.300 de lei.
La CASS, contribuția este de 10%, însă modul de calcul diferă în funcție de tipul venitului.
Baza pentru activitățile independente se stabilește după venitul net anual, norma de venit sau venitul brut, după caz. Pentru 2025, baza are un minim de 6 salarii minime brute, adică 24.300 de lei, și nu poate depăși 60 de salarii minime, echivalentul a 243.000 de lei.
Contribuția la sănătate pentru veniturile din chirii, investiții, agricultură și alte surse se stabilește după plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute.
O persoană care a obținut în 2025 un venit net anual de 100.000 de lei din activități independente și nu și-a declarat contribuțiile poate ajunge să datoreze atât CAS, cât și CASS.
Pentru că venitul depășește plafonul de 24 de salarii minime brute, baza de calcul pentru CAS este de 97.200 de lei. Cu cota de 25%, contribuția la pensii ajunge la 24.300 de lei.
La CASS, baza de calcul este venitul net anual de 100.000 de lei, iar contribuția de 10% înseamnă 10.000 de lei.
În total, persoana ar avea de achitat 34.300 de lei, fără eventuale dobânzi și penalități. Exemplul este orientativ și presupune că nu există contribuții reținute la sursă, excepții fiscale sau sume deja declarate și plătite.
Chiar dacă Fiscul a stabilit deja contribuțiile din oficiu, contribuabilul mai are o posibilitate să-și lămurească situația.
Dacă depune Declarația unică în cel mult 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere, ANAF trebuie să anuleze impunerea din oficiu, în condițiile legii.
Decizia poate fi anulată și dacă se constată că persoana nu avea, de fapt, obligația să declare și să plătească acele contribuții. De exemplu, pot exista situații în care, potrivit regulilor internaționale privind securitatea socială, contribuabilului i se aplică legislația altui stat.
Separat, decizia de impunere poate fi contestată în 45 de zile de la comunicare. Contestația se depune la organul fiscal care a emis documentul.
Cele 60 de zile pentru depunerea declarației și cele 45 de zile pentru contestarea deciziei sunt proceduri distincte, iar contribuabilul trebuie să țină cont de ambele, în funcție de situația sa.
Decizia de impunere emisă din oficiu este și înștiințare de plată. Pentru obligațiile fiscale a căror scadență a trecut deja, termenul de achitare depinde de data la care contribuabilul primește documentul.
Dacă decizia este comunicată între zilele 1 și 15 ale lunii, plata se face până pe data de 5 a lunii următoare. Dacă documentul este comunicat între zilele 16 și 31, termenul de plată este data de 20 a lunii următoare.
Pe lângă contribuțiile principale, pot fi calculate dobânzi și penalități, în funcție de situația fiscală și de perioada de întârziere.
Sumele pot fi achitate prin virament bancar, internet banking, la Trezorerie, prin mandat poștal sau online, prin Ghișeul.ro, folosind informațiile din decizia de impunere.
Ce are de făcut cel care primește notificarea:
- Verifică veniturile și contribuțiile menționate în document și compară informațiile ANAF cu propriile evidențe.
- Dacă declarația a fost deja transmisă, păstrează recipisa de validare și arată-o Fiscului, dacă ți se cere.
- Dacă obligația există, dar declarația nu a fost depusă, trimite-o în termen de 20 de zile de la primirea notificării.
- Cine consideră că nu datorează contribuțiile prezintă documentele justificative și nu ignoră invitația la audiere.
O notificare nu înseamnă că suma este deja stabilită definitiv, însă lipsa unui răspuns poate duce la calcularea din oficiu a obligațiilor fiscale.
