Obiceiuri de 1 Mai – Tradiții vechi pentru sănătate, belșug și protecție împotriva răului

Ziua de 1 Mai, cunoscută în tradiția populară românească și sub denumirea de Armindeni, este marcată de o serie de obiceiuri și credințe vechi, păstrate din generație în generație. Această zi simbolizează începutul verii pastorale și este ținută pentru rodul pământului, protecția culturilor, sănătatea oamenilor și a animalelor, dar și pentru alungarea grindinei și a dăunătorilor.

Ramuri verzi la porți pentru belșug

Una dintre cele mai răspândite tradiții de Armindeni este împodobirea porților cu ramuri verzi, simbol al belșugului și al renașterii naturii. În special la casele unde locuiesc fete nemăritate, se obișnuiește ca în fața porții să fie așezați mesteceni, ca semn de noroc și pentru atragerea sufletului pereche.

Ramurile verzi, aduse din pădure în ajunul sărbătorii, sunt păstrate până la seceriș, apoi sunt aruncate în focul în care se coace pâinea. Acestea sunt puse și la intrările în adăposturile animalelor, ca formă de protecție împotriva forțelor malefice.

Ritualuri pentru sănătate și protecție

Tradiția mai spune că spălatul cu rouă în dimineața de 1 Mai aduce sănătate pentru tot anul. De asemenea, această zi coincide cu Ziua Pelinului, plantă considerată în folclor ca având puteri magice.

Oamenii poartă frunze de pelin în buzunare, în pălărie sau chiar lângă tacâmurile cu care mănâncă, pentru protecție. În familiile încercate de necazuri, frunzele de pelin sunt așezate între haine și așternuturi, pentru a alunga ghinionul și energia negativă.

Femeile nu au voie să muncească

Potrivit tradiției, în ajunul zilei de Armindeni, femeilor le este interzis să muncească, fie acasă, fie la câmp. Se spune că nerespectarea acestei interdicții atrage grindina și viforul asupra gospodăriei.

Armindeniul rămâne una dintre cele mai puternice sărbători tradiționale din calendarul popular, în care natura, munca și sănătatea sunt onorate prin gesturi simbolice și credințe străvechi.