Nucile și semințele pot reprezenta alternative la anumite deserturi sau gustări preparate cu unt și smântână. De asemenea, avocado și uleiurile vegetale lichide pot aduce un aport mai mare de grăsimi mononesaturate și polinesaturate.
Studiile despre consumul de nuci au evidențiat reduceri moderate ale colesterolului total și ale colesterolului LDL. Beneficiile depind însă de alimentația generală și de înlocuirea efectivă a surselor de grăsimi saturate.
Al patrulea obicei este renunțarea la țigara de după cină. Persoanele care obișnuiesc să fumeze după masa de seară pot avea beneficii importante pentru sănătatea cardiovasculară dacă renunță la acest obicei.
Fumatul poate reduce nivelul colesterolului HDL, cunoscut drept colesterolul „bun”, și poate afecta profilul lipidic, inclusiv nivelul trigliceridelor. Pe lângă acestea, deteriorează vasele de sânge și favorizează procesele implicate în dezvoltarea aterosclerozei.
Renunțarea la fumat nu garantează scăderea tuturor valorilor colesterolului. Totuși, poate îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și poate reduce riscul de infarct și al altor boli asociate.
Când renunțarea e grea, se poate apela la consiliere și la tratamente specifice. Sprijinul comportamental, combinat cu medicația recomandată de specialiști, poate crește șansele de succes.
Al cincilea obicei privește medicamentele, cele eliberate pe rețetă. Pentru cei cărora medicul le-a recomandat tratament medicamentos, respectarea schemei de administrare este esențială.
Statinele sunt printre cele mai folosite medicamente pentru reducerea colesterolului LDL. Ele diminuează producția de colesterol la nivelul ficatului și contribuie la eliminarea unei cantități mai mari de colesterol LDL din sânge. Alte medicamente acționează prin mecanisme diferite.
Legarea administrării de rutina zilnică, inclusiv de cea de după cină, poate ajuta la evitarea dozelor uitate. Momentul administrării depinde însă de medicamentul prescris și de indicațiile medicului.
Pacienții trebuie să urmeze instrucțiunile primite și să nu întrerupă sau să modifice tratamentul fără să discute în prealabil cu medicul ori cu farmacistul.
Al șaselea obicei este planificarea din timp a zilei următoare. Câteva minute de organizare după cină pot facilita păstrarea obiceiurilor benefice pentru sănătatea inimii.
Pregătirea meselor, stabilirea momentului pentru activitatea fizică și urmărirea progresului spre obiective realiste pot contribui la controlul colesterolului pe termen lung.
De pildă, poți pregăti un prânz bogat în fibre pentru ziua următoare, poți pune deoparte fulgi de ovăz pentru micul dejun sau poți stabili o oră pentru o plimbare. Monitorizarea alimentației și a activității fizice poate ajuta și la identificarea obiceiurilor care necesită ajustări.
Planificarea nu reduce direct colesterolul, însă poate face consecvența mai ușoară, un factor important în menținerea schimbărilor benefice.
Nivelul colesterolului este influențat și de factori pe care nu îi poți controla, precum vârsta, moștenirea genetică, anumite afecțiuni și unele medicamente.
La unele persoane, schimbările de stil de viață pot fi suficiente pentru atingerea valorilor recomandate. Altele au nevoie și de tratament medicamentos, în funcție de nivelul colesterolului și de riscul cardiovascular individual, potrivit verywellhealth.com.
Obiceiurile de după cină nu sunt o soluție rapidă, dar pot face parte dintr-o strategie eficientă de control al colesterolului. Consecvența și recomandările medicale adaptate fiecărei persoane rămân esențiale pentru protejarea sănătății inimii.
