Comisia Europeană a solicitat statelor membre să renunțe la schimbarea orei, România nu a ajuns încă la o decizie în acest sens.
În februarie 2018, Comisia Europeană a efectuat o evaluare a directivei privind schimbarea orară sezonieră și a primit impresionante 4,6 milioane de răspunsuri. Surprinzător, 84% dintre cei care au răspuns au fost de acord cu ideea de a renunța la acest obicei.
În 2019, la nivelul Parlamentului European, 410 eurodeputați au votat în favoarea propunerii de renunțare la schimbarea orei, în timp ce 192 s-au opus și 51 s-au abținut.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Cum poți trece casa pe numele copilului fără să pierzi dreptul de a locui acolo. Ce riscuri ascund actele făcute greșit
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
Inițial, Comisia Europeană a propus să pună capăt acestei practici începând cu 2019, dar unii membri ai UE s-au opus, ceea ce a dus la amânarea termenului final până în 2021.
Până la aceste termene, statele membre UE ar fi trebuit să aleagă dacă rămân la ora de vară sau la cea de iarnă, dar această discuție a fost pusă pe pauză.
În acest an, trecerea la ora standard de iarnă in România va avea loc în noaptea de sâmbătă, 26 octombrie, spre duminică, 27 octombrie. Ora 04:00 va fi redusă la ora 03:00, ceea ce înseamnă că vom beneficia de o oră suplimentară de somn.
De-a lungul timpului, schimbarea orei a stârnit ample dezbateri pe plan global, iar în România, subiectul a fost subiectul unor discuții aprinse.
Deși o schimbare de doar o oră poate părea nesemnificativă, ajustarea ritmului biologic al fiecărui individ poate avea un impact negativ asupra sănătății umane.
Studiile au arătat că modificările de fus orar pot avea un impact negativ asupra somnului și stării noastre de bine, ducând la o senzație de oboseală neobișnuită. Deși nu există o cauză specifică identificată pentru aceste efecte, cercetătorii le-au observat în rândul populației.
În plus, s-a constatat că oamenii sunt mai susceptibili să experimenteze tulburări de dispoziție în perioadele de schimbare a orei, cum ar fi trecerea de la ora de vară la cea de iarnă sau invers.
Așadar, fluctuațiile de dispoziție pot fi parțial asociate cu aceste modificări de program.
Un aspect îngrijorător este legat de faptul că unele cercetări au arătat o posibilă legătură între schimbarea orei și creșterea tendințelor suicidale.
Unii oameni devin extrem de anxioși și pot avea mai multe gânduri negre decât de obicei în contextul acestor schimbări, care par să le afecteze profund.
În plus, datele cercetărilor recente indică faptul că afecțiuni grave de sănătate, cum ar fi atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă, pot deveni mai frecvente în perioadele de schimbare a fusului orar, care are loc de două ori pe an odată cu trecerea la ora de vară sau de iarnă.
În septembrie 2018, Comisia Europeană a discutat despre posibilitatea renunțării la schimbarea orei în urma unei consultări publice în care au participat 4,6 milioane de cetățeni europeni.
