Au mai rămas doar câteva săptămâni până când România va trece la ora de iarnă. Și în toamna acestui an ceasul se va da înapoi cu o oră, noaptea va fi mai lungă, însă, în urma unor discuții în Parlamentul European, ce au avut ca scop eliminarea acestei practici, se pare că lucrurile au căpătat o turnură neașteptată.
Discuțiile privind eliminarea schimbării orei de iarnă au avut loc în Parlamentul European, chiar înainte de începerea pandemiei, însă europarlamentarii nu au putut ajunge la un consens în ceea ce privește această practică. Astfel, regula privind trecerea de la ora de iarnă (ceasul se dă înapoi cu o oră) și ora de vară (ceasul se dă înainte cu o oră) va rămâne valabilă pentru toate țările membre UE și Elveția, până în anul 2026. Ceasurile se vor da înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 octombrie, astfel ora 04:00 devine ora 03:00.
În urmă cu un an și jumătate, oficialii din Iordania au fost cei care au decis să renunțe la schimbarea orei și s-au alăturat celor din Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Oman, Arabia Saudită, Qatar, Yemen, China, Japonia și India.
Potrivit specialiștilor, omul are nevoie de aproximativ 7 zile pentru a se acomoda cu noua oră de iarnă, mai ales că sunt nevoiți să se culce cu o oră mai devreme.
„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.
Totodată, cei care se vor acomoda mai greu acestei schimbări riscă să se confrunte cu stări precum oboseală, tulburări de somn, nervozitate, apariția asteniei de toamnă, insomnii și chiar depresie. Specialiștii atrag atenția că aceste stări pot persista, însă pot fi combătute cu plimbări lungi în natură, sport în aer liber și adoptarea unei diete echilibrate și variate. Potrivit unui studiu din 2014, cercetătorii au descoperit că trecerea la ora de iarnă influențează creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, în organism.
