Românii care au lucrat în afara țării au un motiv real de bucurie. Pensia medie pe care o încasează un pensionar care a lucrat în Spania, una dintre țările preferate de români din vestul Europei a ajuns în februarie 2025 la 1.500 de euro, echivalentul a aproximativ 7.466 de lei.
În prezent, în Spania trăiesc peste 1.000.000 de români, iar cei care au muncit acolo beneficiază de pensii semnificativ mai mari decât în țara natală.
Sistemul spaniol impune o vârstă de pensionare mai ridicată, iar contribuțiile necesare sunt mai mari decât în România.
În luna februarie 2025, pensia medie în Spania a ajuns în februarie 2025 la 1.500,67 euro, echivalentul a aproximativ 7.466 de lei, potrivit publicației El Observador.
Comparativ, pensia medie în România era, în ianuarie 2025, de doar 2.752 de lei, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).
Din 2025, vârsta standard de pensionare în Spania este de 66 de ani și 8 luni, iar până în 2027 va ajunge la 67 de ani.
Pentru a beneficia de pensia contributivă, este necesar un stagiu minim de 15 ani de cotizare. Totuși, cei care au cel puțin 38 de ani și 3 luni de contribuții se pot pensiona la 65 de ani. Există și posibilitatea pensionării anticipate, în funcție de vechimea în muncă.
În România, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și femei, iar stagiul minim de cotizare este de 15 ani. Pentru o pensie completă, sunt necesari 35 de ani de contribuții.
Posibilitatea de a lucra după pensionare
În România, noua lege a pensiilor, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, permite pensionarilor să muncească și după vârsta de 65 de ani, dar numai până la 70 de ani.
Pentru aceasta, este necesară reînnoirea anuală a contractului de muncă. Excepție fac funcționarii publici, care nu pot beneficia de această prevedere.
Soluționarea dosarelor de pensionare: Spania vs. România
O altă diferență majoră între cele două țări este timpul de soluționare a dosarelor de pensie. În Spania, în decembrie 2024, durata medie de procesare a unui dosar de pensionare a fost de doar 10,27 zile, iar pentru pensiile de urmaș – 10,4 zile.
În România, însă, pensionarii se confruntă cu întârzieri majore, de până la un an, din cauza deficitului de personal de la casele de pensii.
De exemplu, procesul de recalculare a pensiilor – atât „Mica Recalculare”, cât și „Marea Recalculare” – a fost marcat de întârzieri.
Blocaj la recalcularea pensiilor în România
„Mica Recalculare” vizează pensionarii care au muncit înainte de 2001 și trebuie să depună adeverințe pentru veniturile nepermanente. Casele de pensii urmează să recalculeze pensiile în baza acestor documente, iar adeverințele vor fi trimise beneficiarilor pe tot parcursul anului 2025.
Deși șeful Casei de Pensii, Daniel Baciu, a anunțat că primele decizii de recalculare vor fi gata în martie, surse citate de Newsweek susțin că acest termen este nerealist. În prezent, există pensionari care au depus documentele de aproape un an și nu au primit încă un răspuns.
Un pensionar a relatat că a solicitat recalcularea pensiei încă din mai 2024, pentru a include orele suplimentare lucrate înainte de 1989, dar cererea sa nu a fost procesată. „Am fost să mă interesez și mi-au spus că nici măcar nu au început, pentru că nu au personal suficient”, a declarat acesta.
Sursa: Gândul.ro
