Persoanele care pot moșteni averea

Succesiunea este un subiect complicat care da batai de cap multor romani. In cele ce urmeaza va prezentam ce trebuie sa faceti pentru a nu pierde dreptul la mostenire si cati bani costa intreaga procedura.

În situația în care un moștenitor este conștient de faptul că are dreptul la moștenire, dar nu a renunțat oficial la succesiune și nici nu a luat o poziție într-un an de la decesul persoanei decedate, există riscul ca acesta să-și piardă dreptul la moștenire. Cu toate acestea, în decursul acelui an, moștenitorul poate decide în orice moment să accepte succesiunea, cu excepția cazului în care alți moștenitori legali au acceptat deja moștenirea înaintea sa.

În ceea ce privește moștenirea de la părinți, frații și surorile au drepturi egale. Potrivit legii, bunurile materiale ale persoanei decedate se împart în părți egale, proporțional cu numărul de copii ai acesteia. Atât copiii născuți în căsătorie, cât și cei născuți în afara căsătoriei au dreptul la trei sferturi din averea defunctului. Celălalt sfert revine soțului/soției persoanei decedate. Există doar o situație în care un copil își poate pierde dreptul la moștenire, și anume atunci când renunță explicit, prin intermediul unui act scris, la partea sa de moștenire.

Dacă persoana decedată nu a avut copii, moștenirea se împarte între soț/soție (dacă există) și frații defunctului, aceștia având dreptul la moștenire. În cazul fraților, succesiunea se realizează proporțional cu numărul de frați în viață. Casa părintească face parte din patrimoniul total al persoanei decedate și, în consecință, se împarte în mod egal între copii și soț/soție. Cu toate acestea, soțul/soția are dreptul de a locui temporar în acea casă.

Costurile succesiunii în 2023

Pe durata procesului de succesiune, moștenitorii trebuie să suporte anumite taxe. Aceste costuri includ:

1. Onorariul notarului – dacă moștenirea este supusă dezbaterii în fața unui notar. Onorariul variază în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale (mobile și imobile) și de politica fiecărui birou notarial.

2. Taxa de intabulare – dacă moștenitorul dorește înregistrarea certificatului de moștenitor în cartea funciară. Această acțiune nu este obligatorie.

3. Taxele judecătorești – în cazul în care moștenitorii nu se înțeleg și succesiunea este supusă judecății. Costurile depind de durata procesului de succesiune, numărul de moștenitori implicați și complexitatea cazului, precum și de alte proceduri juridice.

4. Impozit către stat – dacă succesiunea este dezbătută după 2 ani de la deces. Impozitul reprezintă 1% din valoarea totală a bunurilor succesorale (mobile și imobile).