Ministrul Afacerilor Externe, Emil Huruzeanu, a vorbit luni despre poziţionarea SUA faţă de România. În contextul declaraţiilor vicepreşedintelui american J.D. Vance, Huruzeanu a afirmat că „nu există deocamdată o singură poziţie definitivă, sau o poziţie, pur şi simplu, a Statelor Unite faţă de România, ci există mai multe intervenţii”, conform Digi24.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Huruzeanu, a făcut mai multe afirmaţii despre poziţionarea Statelor Unite faţă de România.
„Nu există deocamdată o singură poziţie definitivă, să zicem, sau o poziţie, pur şi simplu, a Statelor Unite faţă de România. Există mai multe intervenţii, aşa cum aţi observat la sfârşitul săptămânii trecute, pe platforma conferinţei de securitate de la Munchen, unde preşedintele J. D. Vance a avut această intervenţie care a stârnit multe semne de întrebare, multă nemulţumire. Era vorba acolo de situaţia electorală din România, de situaţia pre-electorală, dacă vreţi, din Germania, de valorile europene puse sub semnul îndoielii de către preşedintele Trump, de felul în care se comunică în democraţiile pe care domnia sa le consideră fragile în Europa”, a declarat, luni, Emil Hurezeanu, la Digi24.
- Anunț de amploare la nivel mondial: declarația recentă a lui Emmanuel Macron
- Schimbare majoră pentru pensionarii care au cotizat înainte de 1990! Statul pregătește o decizie fără precedent
- Decizia surprinzătoare a Lianei Arsenie, șefa Curții de Apel București, în mijlocul scandalului din justiție. Cum a reacționat judecătoarea după protestele din toată țara
Ministrul a spus că multe din afirmaţii aveau mai degrabă o legătură cu o sensibilitate a noii administraţii americane faţă de problema alegerilor libere şi posibil manipulate sau contrazise de realitate.
„Administraţia Trump a trecut, ea însăşi, mai demult, prin aceste probleme şi cred că există o altfel de sensibilitate. Nu ne rămâne decât să lămurim lucrurile în ce ne priveşte şi să înţelegem că nu suntem într-un stadiu final pur şi simplu de reincriminări, de condamnări, există reveniri. De altfel, fiecare dintre militarii americani a avut o partitură distinctă.
- „Mamă, dacă nu te sun, înseamnă că m-au spânzurat!” Acestea au fost ultimele cuvinte ale romanului condamnat la moarte in Malaezia trimise in tara!
- Anghel Damian, confesiune sinceră despre lupta nevăzută din spatele succesului
- Premierul Ilie Bolojan cere adoptarea urgentă a măsurilor fiscale: „Nu există altă soluție”
Secretarul de stat Rubio a vorbit în alţi termeni, n-a exclus posibilitatea integrării, implicării în procesul de pace a ţărilor care şi până acum au contribuit la efortul de război din Ucraina, deci şi a europeanilor. Generalul Kellogg, pe care l-am văzut chiar la începutul reuniunii de la München, joia trecută, care este un vechi şi bun cunoscător al situaţiei din ţara noastră, unul din promotorii cooperării militare şi în zona de securitate româno-americane, ne-a încurajat, susţinând sau revenind cu încurajări mai vechi, înainte de instalarea administraţiei Trump”, a adăugat ministrul.
Acesta a subliniat fapul că generalul Kellog consideră România „un aliat puternic, esenţial pe plancul estic”.
„După o reuniune la sediul alianţei nord-atlantice, la Bruxelles, înainte de întâlnirea propriu-zisă cu ambasadorii tuturor ţărilor aliate, a ţinut să aibă o conversaţie separată cu ambasadorii României, Poloniei şi ţărilor baltice. În discuţia extinsă, cu toţi cei 33 de ambasadori, importanţa flancului estic pentru alianţă şi pentru relaţiile transatlantice a avut un loc distinct în declaraţia comună”, a subliniat Emil Huruzeanu.
