„Tehnologia, bate sociologia”, a declarat astăzi deținătorul unui mare institut de cercetare din România.
Niciun sondaj din timpul campaniei electorale și nici măcar exit-poll-urile, publicate aseară după închiderea urnelor, nu l-a văzut favorit pe Călin Georgescu.
Sociologii se declară luați prin surprindere de puterea rețelelor sociale și vorbesc despre un fenomen numit „spirala tăcerii”. Pe scurt, mulți români nu au vrut să le declare operatorilor de sondaje cu cine votează sau chiar au mințit.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Eclipsa totală de Soare din 12 august 2026. Unde poate fi văzut fenomenul și ce șanse au românii să îl observe
- Pensia de handicap se majorează în 2026: ce sume suplimentare se adaugă
În urmă cu o lună, înainte să înceapă campania electorală, la întrebarea „dacă duminică ar avea loc alegerile prezidențiale ce ați alege doar 1% dintre respondenți au răspuns Călin Georgescu, în cadrul unui sondaj.
Favorit detașat era, ca în toate sondajele ulterioare, Marcel Ciolacu. În săptămânile care au urmat, Călin Georgescu a început să urce discret în preferințe. Iar cu 3-4 zile înainte de vot, avea între 7 și 10%, cel mult.
Sociologii, prinși pe picior greșit de „spirala tăcerii”
Sociologii au remarcat însă un fenomen: creștea ca niciodată numărul celor care nu au mai vrut să răspundă la întrebările operatorilor. Remus Ioan Ștefureac, INSCOP: „Am observat o creștere, o dublare practic într-o săptămână a numărului de nehotărâți și, de asemenea, o creștere foarte mare a persoanelor care nu mai răspundeau operatorilor de sondaj”.
Este ceea ce numesc sociologii „spirala tăcerii”. Un fenomen care arată o reținere a votanților de a-și recunoaște opțiunea.
Marius Pieleanu, sociolog: „Oamenii gândesc ceva și ne spun altceva, votează ceva și ne spun altceva”.
Reporter: „De ce să nu spună? Ați intuit?”
Marius Pieleanu: „Pentru că, candidatul Călin Georgescu nu era un candidat normativ, nu era un candidat care să se încadreze în cultura publică”.
Dan Jurcan, IRES: „De obicei, oamenii evită să spună că au votat cu o persoană anume, având situația în care sunt etichetați social indezirabili. Nu votez cu un naționalist, nu votez cu un pro-rus, pe ideea că riști imediat să fii etichetat ca fiind idiotul util al Rusiei și preferi să nu răspunzi”.
Și totuși, nimeni nu l-a văzut pe primul loc nici după închiderea urnelor. Exit-poll-urile îl arătau pe Călin Georgescu cu cel mult 20%.
Dan Jurcan, IRES: „Dânsul a apărut exact ca o rachetă și a luat pe toată lumea prin surprindere. Medicii, dacă greșesc, se numește malpraxis, iar când vorbim de sondaje de opinie văd că nu există consecințe. Eu nu zic să fie interzise. Ele pot fi oferite partidelor, decidenților politici, dar nu trebuie făcute public. În mod normal, atunci când sunt folosite pentru a manipula, nu este în regulă”.
Rețelele sociale, un factor determinant în aceste alegeri
Sociologii recunosc efectul rețelelor sociale, care au funcționat ca un bulgăre de zăpadă.
Marius Pieleanu: „E clar că de data aceasta tehnologia a învins sociologia. Adică noi nu am putut apriori fotografia, identifica potențialul uriaș pe care mijloacele de informații, de data asta nu cele de tip mainstream, ci cele de rețele sociale, pot determina o avalanșă de vot pentru un candidat totuși anti-sistem”.
Profilul alegătorului lui Călin Georgescu
Sociologii analizează acum profilul alegătorului lui Călin Georgescu. Potrivit INSCOP, 31% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat cu Georgescu, în contrast cu doar 8% dintre alegătorii cu vârsta de peste 65 de ani care au optat pentru domnia sa. În plus, alegătorii tineri, până în 44 de ani, au fost mai mobilizați să voteze cu acest candidat independent decât votanții cu vârsta de peste 45 de ani.
Bărbații și femeile nu se diferențiază în ceea ce privește intenția de vot pentru Georgescu, arată Remus Ioan Ștefureac de la INSCOP. Poate fi un posibil indicator al necunoașterii unora dintre opiniile sale cu privire la rolul femeii în societate, mai spune acesta.
De asemenea, 20% dintre persoanele cu studii primare și fără studii și 23% dintre persoanele cu studii medii au votat cu el, comparativ cu 13% dintre persoanele cu studii superioare care au optat pentru el.
