Săptămâna Mare este perioada în care creștinii ortodocși retrăiesc, cu profundă evlavie, ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos. Dintre aceste zile, Joia Mare și Vinerea Mare au o semnificație deosebită, fiind marcate prin ritualuri specifice, tradiții vechi și momente de rugăciune și reflecție.
Joia Mare – ziua Cinei celei de Taină și a începutului Patimilor
Joia Mare este o zi sfântă în care sunt comemorate patru momente esențiale din viața lui Hristos:
- Spălarea picioarelor ucenicilor, ca semn al smereniei;
- Cina cea de Taină, ultima masă a Domnului cu apostolii;
- Rugăciunea din Grădina Ghetsimani;
- Începutul suferințelor și prinderii Mântuitorului.
În această zi, credincioșii participă la Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă cu totul aparte, care evocă prin lecturile ei suferințele Domnului.
Tot în Joia Mare are loc unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri pascale: vopsirea ouălor roșii, simbol al sângelui lui Hristos și al vieții veșnice. În unele zone, în Joia Mare se aprind focuri ritualice în curți sau la marginea satului, în memoria celor adormiți, pentru ca sufletele lor „să găsească drumul”.
Este considerată zi de sărbătoare, iar în gospodării sunt interzise activități precum cusutul, spălatul rufelor sau treburile grele, pentru a evita ghinionul și a păstra sacralitatea zilei.
Vinerea Mare – ziua Răstignirii și a doliului profund
Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este cea mai dureroasă zi din Săptămâna Mare. Este ziua în care Biserica amintește Răstignirea și moartea pe cruce a lui Iisus Hristos, moment central al mântuirii.
Este zi de post aspru sau post negru, iar tradiția spune că mulți credincioși nu mănâncă și nu beau nimic până la Prohodul Domnului, slujba de seară care aduce o atmosferă de reculegere și jale duhovnicească.
Munca fizică este oprită complet, iar sacrificarea animalelor pentru masa de Paști este evitată. O superstiție veche spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi unul bogat și roditor. În unele regiuni, oamenii se scufundă de trei ori în apă rece, crezând că astfel vor fi feriți de boli tot anul.
- Ella Vișan, surprinsă în ipostaze fierbinți cu ispita masculină. A uitat complet de logodnic!
- Se schimbă regulile: nu vom mai primi garanția de 50 de bani pentru ambalaje. Ce se întâmplă cu sistemul SGR în România
- Nicușor Dan, critici dure la adresa pensiilor speciale din justiție: „O abordare absurdă și ineficientă”. Întâlnire de foc la Cotroceni cu șefii din sistem
Spălatul rufelor în Săptămâna Mare: ce este permis și ce nu
Curățenia generală a casei este permisă în primele zile ale Săptămânii Mari, însă începând cu Miercurea Mare, tradiția impune restricții clare:
- Joia Mare și Vinerea Mare sunt considerate zile sfinte, în care spălatul rufelor este strict interzis.
- Se crede că aceste gesturi pot aduce ghinion sau necazuri, iar nerespectarea tradiției ar însemna lipsă de respect față de patimile Domnului.
Respectarea acestor interdicții este o formă de evlavie și de pregătire spirituală pentru Înviere.
Alte obiceiuri din Săptămâna Mare
În afară de vopsirea ouălor și participarea la slujbe, creștinii se pregătesc pentru Paște și prin alte tradiții:
- Sâmbăta Mare este dedicată pregătirii cozonacilor și a păștii, dar și ultimelor pregătiri pentru masa de Înviere;
- Participarea zilnică la Denii este încurajată, ca formă de apropiere de suferința lui Hristos și de comuniune cu Dumnezeu;
- Rugăciunea, spovedania și împărtășania sunt practici esențiale în această perioadă.
Un timp al reflecției și al renașterii spirituale
Săptămâna Mare este un prilej de îndreptare sufletească, de iertare, dar și de adâncire a credinței. Prin post, rugăciune și participare la slujbe, credincioșii se apropie de semnificația profundă a Patimilor și Învierii Domnului.
Respectarea obiceiurilor și tradițiilor nu este doar o manifestare exterioară, ci o formă de conectare interioară la mesajul Evangheliei și la promisiunea vieții veșnice, oferită prin jertfa Mântuitorului.
