Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Patimilor, este cea mai intensă perioadă din Postul Paștelui, încărcată de emoție, reculegere și spiritualitate. Începe în Duminica Floriilor și culminează cu noaptea Învierii Domnului. În această săptămână, tradițiile și obiceiurile populare românești capătă o însemnătate aparte, fiind respectate cu sfințenie în multe gospodării.
Pasca, simbol al Trupului lui Hristos – când se prepară și ce semnifică
Unul dintre cele mai importante obiceiuri din Săptămâna Mare este pregătirea păștii, un desert cu semnificație religioasă profundă, care simbolizează trupul lui Hristos. Pasca se aduce la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințită, iar tradiția spune că trebuie făcută cu rugăciune, liniște și gând curat.
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
- Două bancnote vor fi scoase din circulație: până când mai pot fi folosite și ce pași trebuie să urmeze românii
- Gestul neașteptat al măcelarului față de o pensionară de 70 de ani care cumpăra zilnic 40 kg de carne
Obiceiul este ca pasca să fie preparată în Joia Mare, cunoscută și drept Joia Patimilor. În această zi, gospodinele coc atât pasca, cât și cozonacii, pentru ca în Vinerea Mare și Sâmbăta Mare să poată fi respectate rânduielile de post și liniște.
Pasca este pregătită din aluat de cozonac, umplută cu brânză dulce, ouă, smântână și arome precum vanilie, coajă de lămâie sau stafide. De cele mai multe ori, deasupra este decorată cu o cruce împletită din aluat, semn al jertfei mântuitoare a lui Iisus.
Vopsirea ouălor – culoarea roșie, simbol al jertfei lui Hristos
Ouăle roșii, simbol al Învierii și al vieții, sunt nelipsite de pe masa de Paște. Tradiția spune că ouăle se vopsesc tot în Joia Mare, considerată cea mai potrivită zi pentru acest obicei. În unele regiuni, vopsirea are loc în Vinerea Mare.
Culoarea roșie este cea mai frecvent folosită și amintește de sângele Mântuitorului. Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare nu se strică tot anul și aduc noroc și sănătate. Acestea pot fi duse la biserică pentru a fi sfințite în noaptea de Înviere.
În ultimii ani, pe lângă roșu, ouăle sunt vopsite și în alte culori – galben, verde, albastru, violet – fiecare având o simbolistică aparte. Decorarea se face cu ceară, frunze sau vopsele speciale, în funcție de tradițiile fiecărei zone sau preferințele personale.
Superstiții și obiceiuri populare din Săptămâna Mare
Săptămâna Mare este un timp al curățeniei – atât trupești, cât și sufletești. Tradițiile din această perioadă sunt însoțite adesea de superstiții transmise din bătrâni:
-
Pasca nu se taie înainte de a fi sfințită, pentru că se spune că aduce ghinion și „tai norocul casei”.
-
Ouăle roșii nu se ciocnesc cu străinii, ci doar cu membrii familiei sau prieteni apropiați.
-
Dimineața de Paște, mulți obişnuiesc să se spele pe față cu apă în care s-au pus un ou roșu și un bănuț de argint – un gest care ar aduce sănătate, frumusețe și noroc tot anul.
Tradițiile unesc familia și dau sens sărbătorii
Obiceiurile din Săptămâna Mare sunt mai mult decât simple ritualuri – ele sunt momente care adună familia, creează legături între generații și oferă profunzime sărbătorii Învierii. Facerea păștii și vopsirea ouălor devin gesturi sacre, prin care credincioșii își exprimă dragostea față de Dumnezeu, față de aproapele și față de valorile transmise din strămoși.
