Relațiile diplomatice dintre România și Franța au fost zguduite de un nou episod tensionat, generat de acuzațiile lansate de liderul AUR, George Simion. Acesta a afirmat că Franța ar fi influențat rezultatul alegerilor prezidențiale din România, o declarație respinsă categoric de Ministerul francez al Afacerilor Externe, care a calificat acuzațiile drept „complet nefondate”. Incidentul a stârnit reacții puternice atât la București, cât și la Paris, în plin context electoral, aducând în prim-plan riscurile retoricii politice fără dovezi.
George Simion acuză „ingerințe externe” în alegeri
Într-o conferință de presă recentă, George Simion a susținut că alegerile prezidențiale ar fi fost afectate de influențe externe, făcând referire directă la Franța și Republica Moldova. Acesta a invocat presupuse nereguli semnalate de observatori internaționali și a afirmat că algoritmii rețelelor sociale ar fi fost manipulați pentru a-i afecta campania.
Cea mai controversată afirmație a fost legată de platforma Telegram. Simion a declarat că fondatorul aplicației ar fi recunoscut intervenția guvernului francez pentru a limita mesajele AUR și a cerut audierea acestuia înainte de validarea rezultatului alegerilor.
Franța reacționează ferm: „Acuzații nefondate”
Ministerul francez pentru Europa și Afaceri Externe a reacționat rapid, negând orice implicare în procesul electoral românesc. „Franța respinge categoric acuzațiile și reafirmă sprijinul pentru democrația din România”, se arată în comunicatul oficial, transmis inclusiv prin Ambasada Franței la București.
Aceasta a publicat declarația oficială pe rețelele sociale, într-un gest de transparență și clarificare, în încercarea de a combate dezinformarea. Mesajul a generat sute de reacții online, între susținători ai Franței și cetățeni care au cerut mai multă transparență privind influența tehnologiei în alegeri.
Contestația liderului AUR, respinsă de CCR
În paralel, George Simion a depus o contestație oficială privind turul al doilea al alegerilor, cerând suspendarea validării rezultatului. Curtea Constituțională a României a respins însă cererea în unanimitate, invocând lipsa probelor și caracterul vag al acuzațiilor.
CCR a menționat că afirmațiile liderului AUR nu au fost însoțite de dovezi concrete, ci s-au bazat pe speculații și informații neverificate din spațiul online. Decizia închide oficial procesul electoral, dar nu și valul de contestări lansate în continuare de Simion și susținătorii săi.
Vizita la Paris și retorica anti-franceză
Cu puțin timp înainte de turul decisiv, George Simion a efectuat o vizită la Paris, declarată oficial ca fiind privată. În realitate, liderul AUR a susținut acolo discursuri în fața diasporei, în care a criticat politica externă a Franței și l-a acuzat pe președintele Emmanuel Macron că ar susține o „elită globală” cu interese de control digital.
- Atenție, proprietari! Termen-limită 26 mai: Depuneți Declarația Unică la ANAF dacă închiriați locuințe
- AUR își reafirmă susținerea pentru Călin Georgescu. Strategii politice și tensiuni interne după alegerile prezidențiale
- 25 mai 2025 – Ziua în care cerurile se deschid. Portal energetic rar, prielnic manifestării, vindecării și transformării
Aceste declarații, necomentate atunci de oficialii francezi, revin acum în atenție, fiind puse de analiști în contextul unei strategii populiste care vizează antagonizarea unor simboluri occidentale pentru capital electoral.
Reacții interne și externe
Declarațiile liderului AUR au fost criticate în România de partidele democratice, organizații civice și analiști, care au avertizat asupra pericolului dezinformării și subminării procesului electoral. În plan internațional, mai multe publicații din Franța și Germania au relatat despre incident, subliniind ascensiunea discursului eurosceptic în Europa de Est.
Un editorial din Le Monde a punctat că acuzațiile lui Simion par mai degrabă o tactică populistă decât un semnal real de alarmă. Publicația a avertizat asupra riscului ca astfel de retorici să devină o normă în alegerile europene, cu efecte negative asupra încrederii publice și stabilității democratice.
