Deși modificările apăreau la RMN, cercetătorii nu au identificat o asociere constantă între consumul de alimente ultraprocesate și rezultatele la testele de memorie și de gândire.
O explicație posibilă ține de faptul că investigațiile imagistice pot detecta schimbări ale țesutului cerebral înainte ca acestea să producă simptome.
„Multe dintre procesele biologice care contribuie la accidentul vascular cerebral, declinul cognitiv și demență încep probabil cu ani sau chiar decenii înainte de a deveni evidente clinic”, a declarat de Souza.
Autorii studiului atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Asocierea devine mai slabă și, în general, nesemnificativă statistic atunci când consumul alimentelor ultraprocesate a fost calculat prin alte metode.
Alimentația și sănătatea creierului au fost evaluate în același moment, iar asta nu permite stabilirea unei relații de cauzalitate.
„Studiul nu demonstrează că alimentele ultraprocesate au provocat modificările cerebrale observate”, a avertizat de Souza.
Pentru a afla dacă reducerea consumului acestor alimente poate influența sănătatea vasculară a creierului, cercetătorii consideră necesare studii pe termen lung.
Între timp, activitatea fizică, controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al diabetului, precum și evitarea fumatului rămân măsuri recomandate pentru protejarea sănătății cardiovasculare și cerebrale.
”
