Maria (fostă Marina) tresări când telefonul sună brusc. Doamna Elena (fostă Irina Sergheevna), soacra ei, răspunse imediat, cu o voce dulceagă, contrastând puternic cu tonul rece pe care îl folosea de obicei cu nora sa.
„Da, dragă… Sunt la cimitir cu Maria. Face curățenie la mormântul Dianei.”
Un fior rece străbătu șira spinării Mariei. Diana (fostă Marina) – prima soție a lui Adrian (Andrei) – era o prezență tăcută, dar constantă în casa lor, iar privirile critice ale Doamnei Elena păreau mereu să-i amintească de ea.
După ce închise telefonul, Doamna Elena se întoarse spre Maria cu un zâmbet forțat.
„Adrian se întoarce mai devreme. Vrea să pregătim o cină specială,” anunță ea, apoi adăugă: „Ți-am adus ceaiul. Îți va face bine, pari palidă.”
Scoase din geantă un termos elegant și turnă un lichid întunecat într-o cană de plastic. Aroma dulceagă a ceaiului părea stranie în atmosfera apăsătoare a cimitirului.
Maria ezită. Pe gardul cimitirului observase un mesaj zgâriat: „Otravă în ceai. Nu bea.” Coincidență sau avertisment?
„Mulțumesc, dar mi-e încă greață,” refuză ea politicos.
Privirea Doamnei Elena deveni insistentă.
„Trebuie să ai grijă de tine și de copil. Bea,” spuse apăsat.
Cu o mișcare atentă, Maria duse cana la buze, prefăcându-se că sorbea, în timp ce instinctele îi strigau să nu guste. Încercând să rupă tensiunea, simulă o criză de tuse și vărsă conținutul ceaiului pe pământul umed, exact lângă mormântul Dianei.
Furia trecătoare de pe chipul Doamnei Elena nu trecu neobservată.
„Nu contează,” spuse ea, rece. „Vom pregăti altul acasă.”
Un secret dincolo de mormânt
În drumul înapoi, Maria observă medalionul de la gâtul soacrei – același ca în fotografia Dianei de pe piatra funerară. Un nou val de teamă o cuprinse. Cine era, de fapt, femeia care-i dorea binele?
Ajunse acasă, unde Adrian le aștepta zâmbitor, cu un buchet de flori de primăvară.
„Cum a fost ziua voastră?” întrebă el.
Înainte ca Maria să răspundă, Doamna Elena interveni cu un ton jovial:
„Productivă. Maria a curățat gardul Dianei. Iar acum va pregăti un ceai special.”
La auzul numelui fostei soții, zâmbetul lui Adrian se strâmbă pentru o clipă. Maria strânse florile la piept și spuse încet:
„Sunt foarte obosită. Cred că ar trebui să mă odihnesc puțin.”
Dar Doamna Elena insistă:
„O ceașcă de ceai te va revigora. E aceeași rețetă pe care o foloseam și pentru Diana.”
În acel moment, Maria înțelese că nu mai poate amâna. Viața ei și a copilului depindeau de ceea ce va face mai departe.
Ți-a plăcut povestea? Distribuie-o mai departe și lasă-te inspirat de curajul Mariei!
