După victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, România se află la un punct de cotitură, iar implicațiile politice și economice ale acestui rezultat sunt deja sub lupa analiștilor.
Cu un lider cunoscut pentru pozițiile sale controversate, inclusiv scepticismul față de alianțele strategice ale României, cum ar fi NATO și UE, viitorul economic al țării devine din ce în ce mai incert. În centrul preocupărilor se află sistemul de pensii, unul dintre pilonii de bază ai securității sociale, care ar putea suferi consecințe grave.
Ce se întîmplă cu pensiile dacă Călin Georgescu va deveni președinte
- Propunere importantă: Femeile ar putea ieși la pensie cu 3 ani și jumătate mai devreme – iată condițiile
- MApN face precizări oficiale despre începerea încorporărilor
- Falko, calul campion mort în Bistrița-Năsăud: Dezvăluiri surprinzătoare despre recumpărarea sa de către afaceristul slovac și mărturia fostei proprietare
România se confruntă deja cu o datorie publică ridicată, situată la peste 50% din PIB, ceea ce limitează semnificativ spațiul de manevră al autorităților. Într-un astfel de context, instabilitatea politică și eventualele schimbări de politică economică ar putea accentua vulnerabilitățile financiare ale țării. Riscurile pentru pensionari, un segment de populație extrem de sensibil la fluctuațiile economice, devin din ce în ce mai evidente, potrivit Realitatea.
Într-un scenariu pesimist, efectele acestor măsuri sau evenimente ar putea afecta nu doar pensionarii actuali, ci și sustenabilitatea întregului sistem de pensii pe termen lung. O economie slăbită, combinată cu scăderea contribuțiilor din partea forței de muncă și o populație îmbătrânită, ar putea transforma sistemul într-o povară financiară greu de gestionat.
Iată care ar fi acestea:
Înghețarea pensiilor
Una dintre cele mai probabile măsuri ar putea fi înghețarea pensiilor la nivelurile actuale. În condițiile unei economii tensionate și a resurselor bugetare limitate, guvernul ar putea decide suspendarea creșterilor anuale planificate pentru a reduce presiunea asupra bugetului. Aceasta ar însemna stagnarea veniturilor pensionarilor, în timp ce costul vieții continuă să crească, afectând direct nivelul de trai al acestora.
Blocarea indexării anuale
Guvernul actual are în plan o indexare semnificativă a pensiilor cu 12,3% începând din ianuarie 2025. Totuși, dacă situația economică se deteriorează sau apar schimbări în prioritățile politice, această creștere ar putea fi anulată sau amânată. O asemenea decizie ar însemna că pensionarii ar pierde șansa de a-și păstra veniturile în pas cu inflația. Astfel de situații au fost întâlnite și în trecut, când România a renunțat temporar la indexarea pensiilor din cauza presiunilor financiare.
Efectele inflației asupra pensiilor
Un alt scenariu îngrijorător este legat de posibilitatea ca inflația să depășească ritmul de creștere a pensiilor. Dacă măsurile economice luate de noua administrație conduc la o pierdere a încrederii investitorilor și la o creștere accelerată a prețurilor, pensionarii ar putea pierde din puterea de cumpărare, chiar dacă veniturile lor nominale cresc. Deja, inflația reprezintă o provocare majoră în România, iar orice instabilitate suplimentară ar putea agrava acest fenomen.
