După săptămâni de negocieri tensionate, partidele care vor forma viitorul guvern par tot mai aproape de o decizie privind pachetul de măsuri fiscale, estimat să aducă 20 de miliarde de lei la bugetul de stat. Credibilitatea acestor măsuri este esențială nu doar pentru echilibrul bugetar, ci și pentru accesul României la fonduri europene, aflate în pericol din cauza deficitului excesiv.
Primele decizii, impact imediat în buzunarele românilor
Potrivit surselor politice, începând cu 1 iulie, TVA-ul ar urma să crească de la 19% la 21%, cu o cotă redusă de 9% păstrată doar pentru alimente și medicamente. Alte modificări fiscale luate în calcul includ:
- Școala nu reîncepe pe 7 ianuarie: care este data oficiala a revenirii la cursuri
- Salariații pot afla online vechimea în muncă și contribuțiile la pensie — CNPP a explicat pașii pentru accesarea sistemului digital
- Cine era Lenuța, tânăra de 26 de ani care a murit după o intervenție la Spitalul de Urgență din Galați
- Majorarea accizelor pentru tutun, alcool și produse bogate în zahăr;
- Creșterea impozitului pe profit, de la 16% la 19%;
- Creșterea impozitului pe dividende, tot la 16%.
Tot de la 1 iulie ar urma să expire și plafonările la alimentele de bază și electricitate, ceea ce va duce, cel mai probabil, la noi scumpiri în lanț.
Reduceri din cheltuieli: concedieri, comasări și plafonări
Pe partea de cheltuieli, guvernul ia în calcul:
- Reducerea personalului bugetar,
- Comasarea unor instituții și autorități,
- Eliminarea sporurilor speciale, precum cele pentru antenă și doctorat,
- Plafonarea salariilor bugetare.
Scopul acestor măsuri este de a reduce presiunea pe bugetul de stat și de a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene.
Fără ministru la ECOFIN: România, reprezentată de un secretar de stat
Discuțiile decisive vor avea loc vineri, la Luxemburg, în cadrul reuniunii ECOFIN, unde miniștrii de Finanțe din UE vor analiza situația fiscală a României. Tánczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, a anunțat că nu va participa:
„Nu voi fi ministrul Finanțelor în acel moment. România va fi reprezentată cu un set de măsuri. Nu contează persoana, ci pachetul propus de noua Coaliție”, a declarat Tánczos.
Comisia Europeană a avertizat că, în lipsa unor măsuri clare și aplicate urgent, fondurile europene ar putea fi blocate în toamnă. România are în prezent un deficit bugetar de trei ori mai mare decât limita admisă în UE.
Prelungire pentru PNRR: o fereastră de salvare pentru proiectele în derulare
Votul din Parlamentul European, dat săptămâna aceasta la Strasbourg, a adus o gură de oxigen: termenul limită pentru finalizarea investițiilor din PNRR a fost prelungit cu 18 luni, până în februarie 2028. Măsura se aplică doar proiectelor mature, deja începute sau aproape finalizate.
„Avem spitale aproape gata, unde mai trebuie doar achiziționate echipamentele medicale. Această prelungire le-ar putea salva”, a explicat Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European.
„PNRR-ul nu e doar despre bani, ci și despre reforme. Dacă nu le îndeplinim, nu primim fondurile”, a punctat europarlamentarul Siegfried Mureșan.
România, mult în urmă la capitolul reforme
Deși are alocate 28,5 miliarde de euro prin PNRR, România a contractat până acum doar o treime din aceste fonduri și a îndeplinit doar 27% din reformele asumate. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Comisia Europeană a cerut statelor membre să renunțe la proiectele care nu pot fi finalizate până în august 2026 și să se concentreze pe cele realiste.
O nouă discuție privind stadiul implementării PNRR-urilor naționale va avea loc vineri, la Luxemburg, în cadrul reuniunii ECOFIN.
