Operațiunea de localizare a lui Emil Gânj, bărbatul acuzat că a ucis o femeie și care acum este dat în urmărire generală, nu mai este doar o misiune de siguranță publică. Cazul a scos la iveală o criză profundă în sistemul polițienesc românesc, afectând anchete și comunități întregi.
Sute de polițiști implicați, birouri goale și anchete blocate
Pentru a-l găsi pe Emil Gânj, autoritățile au mobilizat sute de polițiști din mai multe județe, inclusiv din structuri care nu au nicio legătură directă cu activitățile de urmărire. În timp ce aceștia cutreieră câmpurile, pădurile sau periferiile localităților unde fugarul a fost semnalat, birourile rămân neacoperite, iar alte dosare – inclusiv cazuri grave de violență domestică – riscă să fie amânate.
Mai grav, potrivit reprezentanților polițiștilor, doar o mică parte dintre cei implicați în căutarea suspectului au pregătire specializată pentru astfel de misiuni, ceea ce reduce semnificativ șansele de a-l prinde rapid.
- Petrișor Peiu critică politicile energetice și economice din ultimii 20 de ani: „Nu cumva facem ceva greșit?”
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
- Alertă alimentară! 4 mărci populare de cafea, retrase de pe piață – conțin pesticide, substanțe toxice și urme de insecte
Emil Gânj, „fantoma” care ține pe loc poliția din mai multe județe
După ce a fost dat în urmărire, Emil Gânj ar fi fost văzut în zone complet diferite, de la Mureș până la Bihor. Alerta generată de aceste semnalări contradictorii a dus la detașarea în masă a polițiștilor care, în loc să asigure ordinea publică sau să continue anchetele penale, au fost trimiși pe teren, în căutarea fugarului.
„95% dintre polițiștii implicați nu au legătură cu structura de urmăriri”
Mihai Zlat, reprezentant al SNPPC, a explicat pentru FANATIK care este situația reală:
„Toți polițiștii care sunt acum în căutarea lui Gânj Emil, 95% sunt de la structuri care n-au nicio legătură cu structura de urmăriri. La nivelul județelor, structurile de urmăriri au doar între 2 și 5 polițiști. La Poliția Capitalei sunt aproximativ 20. Restul, până la 200-500, vin de la ordine publică, rutieră, transporturi, investigații criminale – oameni care își lăsaseră activitățile zilnice.”
Acest dezechilibru a creat un efect de domino: mai puțină patrulare în comunități, dosare penale amânate și un deficit accentuat de personal.
Un sistem sub presiune, cu resurse tot mai puține
„Sunt colegi aduși din alte județe, de la Poliția de Frontieră, cu camere de termoviziune, care nu sunt specializați în activități de urmărire. Faptul că trebuie să-i detașăm arată cât de mare este deficitul de personal din sistem”, mai spune Mihai Zlat.
Cazul lui Emil Gânj a devenit astfel mai mult decât o cursă pentru prinderea unui fugar: a expus vulnerabilitățile și lipsurile cronice ale Poliției Române, care, atunci când apare o situație de urgență, este nevoită să lase descoperite alte misiuni esențiale pentru siguranța cetățenilor.
