Pe 1 noiembrie 2025, prima sâmbătă a lunii, credincioșii ortodocși prăznuiesc Moșii de toamnă, o zi dedicată pomenirii celor adormiți. Este un moment de rugăciune, milostenie și comuniune între cei vii și cei plecați.
Originea și rostul zilei
Cuvântul „moși” provine din „strămoși” și îi include pe toți cei trecuți la Domnul – rude, prieteni, întreaga comunitate a celor adormiți „din neam în neam”. În această zi, credincioșii își arată dragostea și recunoștința față de înaintași, rugându-se pentru iertarea și odihna sufletelor lor.
Sâmbăta este ziua de pomenire a morților în tradiția ortodoxă, amintind de odihna Mântuitorului în mormânt. Pe parcursul anului există mai multe sâmbete de pomenire colectivă: Moșii de iarnă, Moșii de vară, Moșii de Rusalii și Moșii de toamnă, toate subliniind legătura spirituală dintre generații.
Rânduiala slujbei
În bisericile ortodoxe se săvârșește Sfânta Liturghie, urmată de parastas – rugăciune colectivă pentru cei adormiți. Credincioșii aduc pomelnice cu numele rudelor și apropiaților, iar preoții le citesc la altar. La final, se binecuvântează darurile aduse pentru împărțire.
Cuvântul „parastas” provine din greacă și înseamnă „a mijloci, a sta în locul cuiva”, semnificând rugăciunea celor vii pentru iertarea păcatelor celor plecați.
- Noua variantă de Covid „Stratus” (XFG) se răspândește rapid: simptomul timpuriu pe care mulți îl ignoră
- PAS rămâne lider în sondaje, dar nu ar obține majoritatea parlamentară la alegerile din Republica Moldova
- Cum poți deveni proprietar al unui teren fără acte: explicații despre uzucapiune și obligații legale
Simboluri și daruri
Tradițiile Moșilor de toamnă au o bogată încărcătură spirituală, iar darurile oferite au semnificații profunde:
- Coliva – preparată din grâu fiert, îndulcită cu miere și aromată cu nucă, simbolizează învierea și viața veșnică: „dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă” (Ioan 12,24).
- Colacul – pâine rotundă, semn al unității dintre cei vii și cei adormiți, se frânge și se împarte după parastas.
- Vinul – turnat peste colivă, amintește de sângele lui Hristos și de comuniunea cu divinul.
- Lumânările – simbol al luminii lui Hristos și al speranței în viața de apoi.
Credincioșii aduc și alte mâncăruri gătite – sarmale, plăcinte, supe – precum și fructe de toamnă: mere, pere, nuci, struguri. Darurile sunt așezate în vase noi, care rămân celor ce le primesc.
Obiceiuri populare
În unele zone se aprind focuri mici la marginea drumului sau în cimitir, ca sufletele celor adormiți să-și găsească mai ușor drumul. Se crede că darurile primite în această zi nu trebuie refuzate, fiind legate de pomenirea celor trecuți la Domnul.
Tradiția spune că cei care fac pomană de Moșii de toamnă vor fi binecuvântați cu sănătate și roade bogate în anul ce urmează.
Moșii de toamnă rămân o sărbătoare a iubirii și a solidarității spirituale, unind generațiile prin rugăciune, credință și fapte de milostenie.