Comisia Europeană a aprobat miercuri varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), marcând un pas decisiv pentru investițiile și modernizarea României. Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia de la Bruxelles, subliniind impactul pozitiv al acesteia asupra economiei și stabilității energetice naționale.
Un plan de 21,4 miliarde de euro pentru dezvoltarea României
După luni de negocieri, noul PNRR are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro împrumuturi avantajoase. Revizuirea a fost necesară pentru a adapta jaloanele și termenele la situația economică actuală și la obiectivele energetice pe termen mediu.
Premierul Bolojan a explicat că România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din Gorj, Hunedoara, Craiova și Râmnicu Vâlcea, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic.
„Această decizie garantează continuitatea în alimentarea cu energie, păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă și o tranziție echilibrată către energie verde”, a transmis Ilie Bolojan.
De ce a fost nevoie de renegocierea PNRR
Modificarea planului a fost impusă de întârzierile în implementarea unor reforme și de riscul pierderii fondurilor europene.
Premierul a explicat că fără aceste ajustări, România ar fi putut pierde miliarde de euro din granturi.
„Revizuirea era absolut necesară pentru a păstra toate fondurile nerambursabile și pentru a alinia termenele la capacitatea reală de implementare”, a adăugat Bolojan.
Investiții prioritare: infrastructură, energie și sănătate
Printre cele mai importante proiecte finanțate prin noul PNRR se află:
- Autostrada A7, care va primi 2,17 miliarde de euro din granturi europene;
- Programul „Valul Renovării”, extins cu 1,39 miliarde de euro;
- Opt spitale noi și 1.200 de ambulanțe, menținute în planul de investiții;
- Proiecte de digitalizare, energie verde și modernizare administrativă.
Termocentralele rămân funcționale până în 2029
Una dintre cele mai dificile negocieri a vizat decarbonizarea. Conform termenelor inițiale, România ar fi trebuit să închidă toate termocentralele pe cărbune până la finalul lui 2025. Noile condiții permit menținerea activității până în 2029, oferind timp pentru dezvoltarea centralelor pe gaz și a parcurilor fotovoltaice.
„Nu am renunțat la obiectivele verzi, ci le implementăm treptat, asigurând în același timp siguranța energetică națională”, a precizat premierul.
România își recapătă credibilitatea în fața Europei
Ilie Bolojan a subliniat că aprobarea planului de către Comisia Europeană reprezintă o reafirmare a încrederii în România și în capacitatea sa de a implementa reforme majore.
„România are acum un PNRR realist, orientat spre investiții și modernizare. Respectăm cetățenii și partenerii europeni prin transparență și eficiență”, a conchis Bolojan.
Ce urmează: implementare accelerată și publicarea oficială
Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, Comisia Europeană a aprobat varianta finală a planului la ora 16:10, urmând ca documentul să fie publicat pe site-ul oficial în zilele următoare.
„După mai bine de trei luni de negocieri intense, România intră în linie dreaptă pentru implementarea PNRR”, a declarat Pîslaru.
Concluzie
Aprobarea noului PNRR reprezintă una dintre cele mai importante reușite ale României în relația cu Uniunea Europeană. Cu fonduri de peste 21 de miliarde de euro, țara noastră are acum șansa să transforme investițiile europene în dezvoltare reală, locuri de muncă și stabilitate energetică.
