Pe 8 iulie 2025, tragedia a lovit din nou în România. La aproximativ două ore și jumătate după ce echipajul de poliție care asigura paza pe timpul nopții părăsise zona, Emil Gânj a pătruns în curtea Andei Ghiurga și a ucis-o în propria locuință, apoi a incendiat casa. Scenele cumplite au fost surprinse de camera de supraveghere instalată anterior de familie, tocmai pentru a preveni o eventuală revenire a agresorului.
Tatăl victimei, șocat, a apelat din nou 112. Operatorul l-a redirecționat către Poliția Mureș pentru detalii suplimentare. La scurt timp, polițiștii, inclusiv comisarul-șef Bogdan Roșiu, s-au întors la fața locului, exprimându-și „regretele” în fața familiei devastate.
Abia în jurul orei 23:00 a fost declanșată căutarea amplă a lui Emil Gânj, cu sute de polițiști și jandarmi mobilizați. Ministrul Cătălin Predoiu a declarat ulterior că „nu există date care să indice o lentoare în intervenție”, adăugând însă afirmații controversate despre implicarea victimei: „A fost sprijinit, din păcate chiar și de victimă.”
Sistemul românesc și protecția victimelor: un caz emblematic
Tragedia Andei Ghiurga a devenit simbolul eșecurilor sistemului românesc de protecție a victimelor violenței domestice. Justiția permisivă, reacțiile întârziate ale poliției și lipsa de responsabilitate politică au creat un context fatal. Anda a fost una dintre cele 33 de femei ucise în acel an de partenerii de viață.
Emil Gânj fusese condamnat anterior pentru fapte grave: în 2008 pentru act sexual cu un minor și în 2011 la 15 ani și jumătate de închisoare pentru omor calificat. În mod inexplicabil, în 2020 a fost eliberat condiționat cu cinci ani înainte de termen.
În 2023, Gânj a început o relație cu Anda Maria, tânără mamă din Miheșu de Câmpie, care a degenerat rapid într-un coșmar de gelozie, agresiuni și amenințări. Anda a încercat să se despartă de mai multe ori, dar bărbatul a refuzat ruptura.
Pe 16 februarie 2024, Gânj a atacat-o violent, iar familia a apelat la 112. Reacția autorităților a fost criticată: un operator a spus tatălui victimei: „Domnule, nu trimit eu mascații. Dacă sunt necesari, îi cer cei aflați la fața locului.”
Ordinele de protecție și nepăsarea instituțiilor
Un ordin de protecție a fost emis, dar introdus în sistem abia un an mai târziu, pe 26 februarie 2025, din cauza unor „confuzii legate de mai multe mandate existente pe numele inculpatului.” Între timp, Gânj a continuat să hărțuiască și să amenințe.
În aprilie 2025, paza permanentă care o proteja pe Anda a fost retrasă fără explicații clare. Mama tinerei a relatat că fiica ei a fost presată să semneze o declarație prin care solicita protecție doar pe timpul nopții.
Anda însuși vorbise despre amenințările primite: „Spunea că poliția nu o să te apere, că nu are cine să stea cu tine și că te va omorî. (…) Dacă nu deschid ușa, o să sparg geamul și tot o să intre.”
Nepăsarea sistemului, între hârtii și decizii birocratice
Un reportaj publicat pe 23 octombrie de Recorder a reconstruit întreaga dramă, scoțând în evidență lipsa de reacție a autorităților: un sistem care știa despre riscuri, dar nu a acționat la timp.
Cazul Andei Ghiurga nu mai este doar o tragedie individuală, ci o dovadă a unui mecanism defectuos, în care viața unei femei a fost pierdută între hârtii, decizii birocratice și lipsă de responsabilitate. Emil Gânj se află acum în urmărire generală și a fost arestat preventiv în lipsă.
