Ionela Tudor, fostă vicepreședintă a Curtea de Apel București, s-a pensionat începând cu 10 februarie, urmând să beneficieze de o pensie de serviciu mai mare decât ultimul salariu net încasat. Situația este posibilă deoarece magistrata a obținut decizia de pensionare înainte de modificările legislative care au plafonat pensiile speciale.
Decizie de pensionare obținută înainte de schimbarea legii
Potrivit hotărârii adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, Ionela Tudor a primit decizia de pensionare încă din 7 februarie 2023, emisă de Casa de Pensii Ialomița, județul în care își are domiciliul.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Cum poți trece casa pe numele copilului fără să pierzi dreptul de a locui acolo. Ce riscuri ascund actele făcute greșit
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
La acel moment, legea prevedea că magistrații cu minimum 25 de ani vechime pot solicita pensionarea și beneficiază de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din indemnizația brută lunară și sporurile aferente ultimei luni de activitate.
Ulterior, de la 1 ianuarie 2024, legea a fost modificată, introducându-se limita potrivit căreia pensia nu poate depăși ultimul salariu net încasat. Totuși, actul normativ conține o derogare pentru persoanele care obținuseră deja decizia de pensionare anterior intrării în vigoare a noilor reguli.
Practica „securizării” pensiei
După primirea deciziei, judecătoarea și-a continuat activitatea, optând pentru salariu. Potrivit explicațiilor oferite pentru presă de un director din cadrul Casei Naționale de Pensii, această practică este frecvent întâlnită în rândul magistraților.
Procedura le permite să „securizeze” dreptul la pensia de serviciu în condițiile legii existente la momentul emiterii deciziei, protejându-se astfel de eventuale modificări legislative ulterioare.
CSM: Se aplică dispozițiile anterioare modificării legii
În hotărârea de pensionare, CSM a constatat că Ionela Tudor are peste 28 de ani vechime în domeniul juridic, dintre care peste 21 de ani în funcția de judecător. De asemenea, s-a reținut faptul că decizia de pensionare a fost emisă înainte de 1 ianuarie 2024, ceea ce face aplicabile prevederile anterioare privind calculul pensiei.
Astfel, pensia de serviciu va fi stabilită la 80% din salariul brut și sporurile ultimei luni de activitate, fără plafonarea la nivelul salariului net.
O pensie estimată la circa 30.000 de lei
Conform datelor publicate de instanță, salariul brut al vicepreședinților Curții de Apel București în 2025 a fost de aproximativ 37.800 de lei, respectiv 36.300 de lei, la care s-au adăugat sporuri pentru condiții de muncă, suprasolicitare neuropsihică și confidențialitate.
Un calcul estimativ indică faptul că pensia lunară a fostei vicepreședinte ar putea ajunge la aproximativ 30.000 de lei (în jur de 6.000 de euro).
Parcurs profesional și moment controversat
Ionela Tudor a fost numită judecător la Curtea de Apel București în 2021, iar din 2025 a ocupat funcția de vicepreședinte al instanței. Anterior, a activat la mai multe instanțe din țară, inclusiv la Tribunalul București și Judecătoria Slobozia.
Numele său a fost menționat în spațiul public și în contextul conferinței de presă organizate de Curtea de Apel București după apariția documentarului „Justiție capturată”, realizat de Recorder.
În cadrul acelui eveniment, jurnaliștii au surprins un moment în care vicepreședinta instanței a părăsit sala pentru un apel telefonic, revenind ulterior și discutând cu președinta instanței înainte de reluarea declarațiilor publice.
