Mulți români cred că, în lipsa copiilor, averea unei persoane ajunge automat la frați sau la soțul supraviețuitor. În realitate, Codul Civil al României stabilește o ordine clară a moștenitorilor, care poate surprinde.
Ordinea legală a moștenitorilor
În România, succesiunea se face în funcție de gradul de rudenie, iar rudele cele mai apropiate au prioritate.
Dacă o persoană decedează fără copii, primii care au drept la moștenire sunt părinții. Aceștia pot primi o parte importantă din avere chiar și atunci când există frați.
Această regulă creează frecvent confuzii, deoarece mulți cred că frații sunt automat principalii moștenitori. În realitate, aceștia intră în calcul doar dacă părinții nu mai sunt în viață.
Ce se întâmplă dacă nu există părinți
Dacă părinții nu mai trăiesc, moștenirea trece la următoarea categorie:
- frații și surorile
- apoi bunicii
- ulterior unchii, mătușile sau verii
În lipsa oricăror rude legale, averea ajunge în cele din urmă la Statul Român.
Cum se împarte moștenirea între frați (inclusiv vitregi)
Legea este foarte clară și în ceea ce privește împărțirea bunurilor între copii (inclusiv frați vitregi):
- toți copiii au drepturi egale la moștenire
- nu contează dacă sunt din căsătorii diferite sau din afara căsătoriei
- nu contează relația dintre ei sau cine a avut mai multă grijă de părinte
Atâta timp cât filiația este dovedită, fiecare copil primește o cotă egală din avere.
De exemplu, dacă există doi copii, moștenirea se împarte în mod egal, indiferent dacă sunt frați biologici sau vitregi.
Concluzie
Legislația din România stabilește clar că, în lipsa copiilor, părinții sunt primii moștenitori, nu frații. Este o regulă mai puțin cunoscută, dar extrem de importantă, care poate influența semnificativ modul în care se împarte o avere.
Pentru a evita surprizele, specialiștii recomandă întocmirea unui testament, mai ales în situațiile în care persoana dorește ca bunurile sale să ajungă la alte persoane decât cele stabilite prin lege.
