Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică sau Sântămaria Mică, este sărbătorită în fiecare an pe 8 septembrie. Este unul dintre marile praznice dedicate Fecioarei Maria și prima mare sărbătoare a noului an bisericesc, care începe la 1 septembrie.

În jurul acestei zile s-au păstrat numeroase tradiții și obiceiuri populare. Unele dintre ele sunt respectate încă din ajun, pe 7 septembrie, când credincioșii se pregătesc pentru sărbătoare prin rugăciune și participarea la slujbele bisericești.

Sfânta Maria Mică, sărbătorită pe 8 septembrie

Nașterea Maicii Domnului este prima dintre marile sărbători ale anului bisericesc și unul dintre praznicele importante închinate Fecioarei Maria.

Sărbătoarea este celebrată atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Romano-Catolică.

Potrivit tradiției creștine, Fecioara Maria a fost fiica Sfinților și Drepților Ioachim și Ana. Cei doi nu au avut copii o perioadă îndelungată și s-au rugat lui Dumnezeu pentru a le dărui un urmaș.

Rugăciunile lor au fost ascultate, iar nașterea Mariei este privită în tradiția Bisericii ca un moment fundamental în istoria mântuirii, deoarece ea avea să devină Maica lui Iisus Hristos.

Ce se face în ajunul Sfintei Maria Mici, pe 7 septembrie

Ajunul Nașterii Maicii Domnului este asociat, în tradiția populară românească, cu o perioadă de liniște și pregătire sufletească.

În unele zone ale țării s-a păstrat obiceiul ca oamenii să reducă activitățile gospodărești și să acorde mai mult timp rugăciunii.

Oamenii aprind lumânări sau candele lângă icoana Maicii Domnului și se roagă pentru sănătatea familiei, pace și ajutor în perioadele dificile.

În credința populară, zilele din jurul datei de 8 septembrie au primit o semnificație aparte, fiind cunoscute în anumite regiuni și sub denumirea de „cercurile Sfintei Marii”.

Ce nu se face de Sfânta Maria Mică, potrivit tradiției populare

Numeroase obiceiuri transmise din generație în generație vorbesc despre evitarea muncilor grele în apropierea acestei sărbători.

Există credințe populare potrivit cărora nu ar fi bine să se desfășoare anumite activități gospodărești, să se muncească intens sau să se facă treburi care pot fi amânate.

Unele superstiții merg până la a spune că bărbații care muncesc în această perioadă ar putea avea parte de accidente, iar femeilor nu le-ar reuși mâncarea.

Acestea sunt însă credințe și superstiții populare, nu învățături sau interdicții religioase stabilite de Biserică.

Din perspectivă creștină, accentul sărbătorii este pus pe participarea la Sfânta Liturghie, rugăciune, fapte bune și cinstirea Maicii Domnului.

Tradiția „Cozonacului Maicii Domnului”

Un obicei mai puțin cunoscut, păstrat potrivit tradiției în anumite regiuni, este pregătirea așa-numitului „Cozonac al Maicii Domnului”.

Acesta era preparat cu stafide și diferite arome, iar în unele comunități exista credința că ar putea aduce ajutor unui om bolnav.

O parte din cozonac era oferită de pomană, iar cealaltă era consumată de persoana pentru care fusese pregătit.

Obiceiul trebuie privit ca o tradiție populară cu semnificație simbolică și religioasă, nu ca o metodă de vindecare a unei boli.

Ce se împarte pe 8 septembrie, de Nașterea Maicii Domnului

Milostenia ocupă un loc important în tradițiile asociate Sfintei Maria Mici.

În unele comunități, credincioșii duc la biserică pâine, fructe și alte alimente, care sunt apoi oferite celor nevoiași sau împărțite în memoria persoanelor trecute la cele veșnice.

Se aprind, de asemenea, lumânări și se rostesc rugăciuni pentru sănătatea celor dragi.

Prin aceste gesturi, sărbătoarea este asociată cu generozitatea, recunoștința și grija față de cei din jur.

Sfânta Maria Mică marchează și începutul toamnei în tradiția populară

Data de 8 septembrie are o semnificație aparte și în calendarul popular românesc.

Luna septembrie era cunoscută în vechime și sub numele de „Răpciune” și reprezenta o perioadă importantă pentru comunitățile agricole. Începea culesul viilor și pregătirea pentru sezonul rece.

Sântămaria Mică era privită, în imaginarul popular, drept unul dintre momentele care anunțau despărțirea de vară.

Plecarea treptată a păsărilor migratoare, temperaturile mai scăzute și schimbările din natură erau asociate cu această trecere.

De aici provine și expresia populară potrivit căreia, odată cu apropierea Sfintei Maria Mici, „se schimbă pălăria cu căciula”, o referire simbolică la venirea vremii mai reci.

Nașterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare a anului bisericesc

Pentru creștini, semnificația zilei de 8 septembrie depășește însă tradițiile legate de schimbarea anotimpurilor.

Nașterea Fecioarei Maria este celebrată ca început al unei noi etape în istoria mântuirii și reprezintă un prilej de rugăciune și apropiere de valorile credinței.

În 2026, Sfânta Maria Mică este sărbătorită marți, 8 septembrie, iar ajunul praznicului este luni, 7 septembrie. Credincioșii care respectă această sărbătoare își pot îndrepta atenția către rugăciune, participarea la slujbe și faptele de milostenie, în timp ce numeroasele obiceiuri populare păstrate în România completează tradiția acestei zile.