Postul intermitent, cunoscut și ca intermittent fasting, a ajuns în ultimii ani una dintre cele mai populare strategii de nutriție. E prezentat ca o cale rapidă de a slăbi și chiar ca o metodă promițătoare de a trăi mai mult. Medicii specialiști atrag însă atenția că nu e un leac bun pentru orice.
Dr. Mihaela Posea, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, a explicat pentru Libertatea ce se petrece în organism în orele fără mâncare, care sunt cele mai eficiente scheme de fasting și ce riscuri apar atunci când dieta e ținută rigid.
Postul intermitent înseamnă să alternezi perioadele în care mănânci cu cele în care postești. Nu impune neapărat restricții legate de ce alimente consumi.
Potrivit medicului, când nu intră calorii în corp, nivelul insulinei scade, rezervele de glicogen sunt folosite treptat, iar organismul mobilizează mai multe grăsimi ca să producă energie. Dacă postul se prelungește, poate crește și producția de corpi cetonici. Unele studii au găsit efecte favorabile asupra greutății corporale și a sensibilității la insulină, dar și asupra profilului lipidic, adică a grăsimilor din sânge. Cât de mari sunt aceste beneficii diferă însă de la om la om și depinde și de cât durează postul și de aportul caloric.
O analiză din 2024 merge mai departe și descrie postul intermitent ca pe o strategie non-farmacologică de prelungire a duratei de viață. Autorii ei susțin că efectele bune asupra sănătății vin din optimizarea felului în care e folosită energia. Tot acolo se arată că fastingul îmbunătățește funcția fiziologică și sporește performanța, iar îmbătrânirea este încetinită.
Medicul a comparat mai multe scheme: postul în zile alternative, varianta 16:8, cea 14:10 și cea 5:2. Din ce se știe până acum, spune dr. Posea, beneficiile sunt în general comparabile cu cele ale restricției calorice convenționale. Postul în zile alternative a arătat un avantaj modest la scăderea în greutate, dar nu există dovezi concludente că schema 16:8 e superioară metabolic variantelor 14:10 sau 5:2.
Unele cercetări sugerează că mesele luate în prima parte a zilei ar putea aduce beneficii în plus, prin sincronizarea cu ritmul circadian.
Cele mai bine documentate efecte rămân scăderea greutății și a masei adipoase, mai ales la persoanele supraponderale sau cu obezitate. Asta se întâmplă pentru că aportul de calorii ajunge mai mic decât necesarul organismului.
Medicul vorbește și despre dovezi de îmbunătățire a sensibilității la insulină și a glicemiei, plus a unor factori de risc cardiovascular, printre care tensiunea arterială. Există dovezi și pentru efecte favorabile asupra profilului lipidic, însă rezultatele pentru LDL-colesterol și HDL-colesterol nu sunt uniforme. Dr. Posea subliniază că aceste beneficii seamănă, în general, cu cele obținute printr-o restricție calorică obișnuită, așa că postul intermitent nu trebuie privit ca o metodă metabolică superioară în mod universal.
Mai multe cercetări arată că postul intermitent poate influența longevitatea. Un studiu amplu publicat în Nature în urmă cu doi ani, pe aproape 1.000 de șoareci genetic diverși, a constatat că atât restricția calorică, cât și postul intermitent le-au prelungit viața. Genetica fiecărui animal a cântărit totuși mai mult în longevitate decât dieta propriu-zisă.
Dr. Mihaela Posea explică faptul că postul ar putea influența în bine unele mecanisme biologice legate de îmbătrânire, printre care autofagia. Este procesul prin care celulele își degradează și își reciclează componentele deteriorate, ceea ce ajută la menținerea funcției celulare. Studiile experimentale au arătat că restricția aportului energetic poate modula autofagia, dar și alte mecanisme asociate longevității.
Autofagia are loc însă continuu în celule, iar la oameni nu s-a stabilit un prag universal de ore de post care să o crească semnificativ și cu folos clinic, a precizat medicul.
Rezultatele sunt promițătoare, dar preliminare și trebuie confirmate prin alte studii. Deocamdată nu există dovezi clinice solide că postul intermitent prelungește viața oamenilor, spune dr. Posea. În schimb, îmbunătățirea sănătății metabolice ar putea contribui indirect la o îmbătrânire mai sănătoasă.
Un studiu din 2026, condus de Centrul Medical UT Southwestern, arată că pentru sănătate e esențial cât de eficient își recapătă organismul metabolismul după post. Potrivit cercetării, viața nu e prelungită de postul în sine, ci de felul în care corpul se adaptează metabolic în timpul realimentării.
Un alt studiu recent, tot pe șoareci, a arătat că postul de 16 ore pe zi crește cu 12% durata de viață a masculilor. La toți șoarecii a scăzut grăsimea și a crescut masa slabă. Tot la toți, postul a lungit perioada trăită în stare bună de sănătate.
Ca să nu apară carențe, postul intermitent trebuie să respecte regulile unei alimentații echilibrate. În intervalul în care se mănâncă, în farfurie trebuie să ajungă proteine, fibre, vitamine, minerale și grăsimi sănătoase. Legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele și sursele de proteine de calitate nu trebuie să lipsească.
Dr. Posea recomandă ca planul alimentar să fie alcătuit cu ajutorul unui medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, cu experiență în nutriție, sau al unui dietetician-nutriționist. Motivul e că într-o astfel de strategie e bine să intre toate grupele de alimente.
Contează și hidratarea corectă, la fel și evitarea restricțiilor calorice excesive. Activitatea fizică trebuie păstrată, inclusiv exercițiile de forță, ca să nu se piardă masă musculară.
Corpul se obișnuiește treptat, începând cu intervale de post mai scurte, de 12–14 ore, în funcție de cât tolerează fiecare, mai spune medicul.
Cine ar trebui să stea departe de postul intermitent
Metoda nu se potrivește oricui. Dr. Posea spune că oricine vrea să țină post intermitent ar fi bine să fie evaluat înainte de un specialist.
Persoanele cu diabet tratate cu insulină sau cu medicamente din clasa sulfonilureicelor, care pot provoca hipoglicemie, ar trebui să urmeze această strategie doar sub supraveghere medicală, pentru că dozele trebuie ajustate. Medicul cere prudență și în cazul persoanelor subponderale sau vârstnice, al celor cu boli cronice avansate ori cu risc de malnutriție. La fel pentru cei cu tulburări de comportament alimentar active sau care au avut astfel de tulburări în trecut.
În general, postul intermitent nu este recomandat copiilor și adolescenților, nici femeilor însărcinate sau celor care alăptează.
Și dr. Ditoiu Alecse, medic specialist în gastroenterologie, hepatologie și endoscopie digestivă, a avertizat pe o rețea de socializare că postul intermitent nu e pentru oricine. El a povestit cazul unui pacient cu ciroză hepatică, aflat într-o stare bună, care a ajuns la cabinet foarte rău după ce s-a hotărât să țină post intermitent.
„Postul intermitent nu este absolut deloc indicat în cazul bolilor!”, spune medicul.
Dr. Ditoiu Alecse Valerian a făcut și o listă cu cei care ar trebui să evite postul intermitent. Pe ea sunt femeile însărcinate sau care alăptează și copiii de până la 18 ani. Urmează pacienții cu diabet zaharat ori cu alte tulburări de reglare a glicemiei, cei cu boli renale cronice și cei cu probleme imunitare.
Separat, medicul pomenește unele boli digestive: hepatita cronică avansată, ciroza hepatică în orice stadiu, hiperaciditatea, gastrita acută sau cronică și boala de reflux gastroesofagian. Tot aici intră persoanele cu cancere digestive sau cu alte localizări.
Ca regulă generală, a explicat el pentru Libertatea, postul intermitent nu e indicat bolnavilor de orice fel dacă nu au făcut înainte un control medical și analize de rutină.
La rândul ei, dr. Mihaela Posea insistă că postul intermitent nu e o recomandare universală și trebuie adaptat după particularitățile medicale și nutriționale ale fiecăruia.
Pe termen lung, restricțiile alimentare excesive pot favoriza carențe nutriționale și pierderea masei musculare, avertizează medicul. Pot apărea de asemenea oboseala, tulburările de concentrare, amețelile persistente, episoadele de hipoglicemie, slăbiciunea accentuată, scăderea excesivă în greutate ori tulburările ciclului menstrual.
Dr. Posea spune, în final, că postul intermitent poate fi util pentru anumite persoane, însă „calitatea alimentației și sustenabilitatea pe termen lung sunt mai importante decât respectarea rigidă a unui anumit număr de ore de post”.
Sursa: Libertatea
