Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat îngrijorarea față de intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, după ce o navă civilă s-a scufundat în apropierea coastelor României. În paralel, Parlamentul European solicită Uniunii Europene să ia în considerare o operațiune navală în regiune și propune folosirea fondurilor europene necheltuite din programul SAFE pentru sprijinirea României și Bulgariei în detectarea și urmărirea dronelor ostile.

Ursula von der Leyen condamnă atacul asupra navei comerciale

Reacția șefei Comisiei Europene a venit după incidentul produs vineri, 23 octombrie 2026, când nava comercială Khoryv, sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovită de o dronă și s-a scufundat în Marea Neagră, la aproximativ 13 mile marine de Constanța.

La bord se aflau 13 membri ai echipajului, cetățeni ucraineni și azeri. Potrivit informațiilor comunicate de autorități, un marinar a murit, nouă persoane au fost salvate, iar alte trei au fost date dispărute.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a declarat că este profund îngrijorată de ceea ce a descris drept o nouă escaladare a Rusiei în Marea Neagră. Ea a condamnat atacul asupra navei civile, afirmând că astfel de acțiuni pun în pericol vieți nevinovate și încalcă dreptul internațional.

Președinta Comisiei Europene a transmis condoleanțe familiei marinarului decedat și solidaritate familiilor celor trei membri ai echipajului care nu fuseseră găsiți. De asemenea, a mulțumit echipelor de salvare implicate în operațiune.

Incidentul se înscrie într-o serie de atacuri asupra transportului maritim comercial din regiunea Mării Negre, care au amplificat preocupările privind siguranța navigației și securitatea statelor riverane.

Parlamentul European cere analizarea unei operațiuni navale

Cu o zi înainte de scufundarea navei Khoryv, pe 22 octombrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită statelor membre să analizeze posibilitatea desfășurării unei operațiuni navale a Uniunii Europene în Marea Neagră.

Documentul a fost adoptat cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri. Eurodeputații au condamnat atacurile mortale asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României și Bulgariei, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc.

Parlamentul European atribuie Rusiei responsabilitatea pentru atacurile asupra navelor civile și pentru agravarea situației de securitate din vestul Mării Negre.

Rezoluția solicită și NATO să ia în considerare o inițiativă dedicată securității în regiune, pornind de la discuțiile privind un posibil mecanism denumit „Black Sea Sentry”. Eurodeputații subliniază, totodată, importanța cooperării dintre România, Bulgaria și Turcia.

Solicitarea Parlamentului European nu înseamnă că o misiune navală a fost deja aprobată sau lansată. Desfășurarea unei asemenea operațiuni ar necesita o decizie separată la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

România și Bulgaria ar putea primi sprijin suplimentar prin programul SAFE

O altă solicitare importantă vizează utilizarea fondurilor europene necheltuite din instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare ale României și Bulgariei.

Eurodeputații cer statelor membre să sprijine cele două țări, în cooperare cu NATO, pentru detectarea și urmărirea timpurie a dronelor care pot pune în pericol navele comerciale din Marea Neagră.

SAFE este un instrument european destinat finanțării investițiilor în apărare prin împrumuturi acordate statelor membre. Solicitarea Parlamentului European urmărește direcționarea unor fonduri disponibile către provocările de securitate din regiune, însă rezoluția nu înseamnă că România a primit deja bani suplimentari. Alocarea efectivă a fondurilor depinde de procedurile și deciziile ulterioare.

Parlamentul European cere, de asemenea, operaționalizarea rapidă a centrului de securitate maritimă din Marea Neagră, inițiativă dezvoltată cu sprijinul Uniunii Europene și coordonată de România și Bulgaria. Centrul ar urma să îmbunătățească schimbul de informații și monitorizarea amenințărilor maritime.

Protejarea infrastructurii critice din Marea Neagră

Rezoluția adoptată la Strasbourg include și măsuri pentru protejarea infrastructurii submarine, precum cablurile de telecomunicații și de date, dar și conexiunile utilizate pentru transportul energiei electrice.

Eurodeputații consideră că supravegherea maritimă trebuie consolidată, iar statele din regiune trebuie să colaboreze mai strâns pentru identificarea amenințărilor și intervenția rapidă în cazul unor incidente.

În același timp, Parlamentul solicită ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene să includă în mod adecvat nevoile de securitate și apărare ale regiunii Mării Negre.

Măsurile propuse vizează protejarea transportului comercial, a infrastructurii critice și a libertății de navigație, într-o zonă importantă atât pentru securitatea europeană, cât și pentru exporturile Ucrainei.

Ce urmează după rezoluția Parlamentului European

Rezoluția adoptată pe 22 octombrie exprimă poziția politică a Parlamentului European și formulează solicitări adresate statelor membre, Uniunii Europene și NATO. Ea nu declanșează automat o operațiune navală și nici nu garantează alocarea unor fonduri suplimentare pentru România.

În perioada următoare, autoritățile europene și statele membre vor trebui să analizeze propunerile privind protecția navigației, cooperarea regională și consolidarea capacităților de detectare a dronelor.

Între timp, atacul asupra navei comerciale din apropierea Constanței readuce în prim-plan riscurile la adresa echipajelor civile și a transportului maritim din Marea Neagră. Pentru România, consolidarea supravegherii și cooperarea cu partenerii europeni și NATO rămân elemente importante ale răspunsului la aceste amenințări.