Statele Unite își ajustează prezența militară pe flancul estic al NATO, în cadrul unei reconfigurări strategice menite să concentreze resursele în zone considerate prioritare pentru securitatea națională americană. Administrația condusă de președintele Donald Trump pregătește retragera unei brigăzi rotative de soldați americani din România, o decizie care marchează o schimbare semnificativă în planul de desfășurare a forțelor SUA în Europa.
O prezență militară consistentă la Marea Neagră
În prezent, peste 1.700 de militari americani sunt dislocați pe teritoriul României, în baze-cheie precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Potrivit oficialilor americani, retragerea anunțată vizează doar unitățile rotative, ceea ce înseamnă că nu va fi afectată semnificativ capacitatea operațională a forțelor SUA în regiune.
Decizia se înscrie într-o strategie mai amplă a Pentagonului, care urmărește flexibilitatea militară și redistribuirea resurselor către zone considerate esențiale pentru contracararea influenței Chinei și consolidarea prezenței americane în emisfera vestică.
Reacții îngrijorate din partea aliaților est-europeni
Planurile Washingtonului au stârnit îngrijorare în Europa de Est, unde țările NATO de pe flancul estic, inclusiv România și Polonia, consideră prezența americană un pilon al securității regionale.
„Orice reducere a trupelor în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitație”, a declarat Justyna Gotkowska, expert în politică de securitate, în cadrul unui eveniment desfășurat la Ambasada Poloniei din Washington.
Cu toate acestea, oficialii americani au subliniat că prezența militară în Polonia rămâne neschimbată, iar măsura privind România reprezintă o ajustare operațională, nu o retragere strategică.
Flancul estic al NATO rămâne consolidat
Deși se anunță retragerea unei brigăzi, Statele Unite continuă să mențină o prezență semnificativă în regiune. Recent, Divizia a 3-a de Infanterie a preluat comanda operațiunilor militare americane din România, înlocuind Divizia 1 Blindată, în cadrul unei misiuni de nouă luni în zona Mării Negre.
Ceremonia oficială de predare a comenzii a avut loc la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, principalul hub al forțelor americane din țară. Noua divizie coordonează o forță de aproximativ 3.000 de soldați, cu rolul de a asigura continuitatea cooperării militare și desfășurarea exercițiilor comune cu aliații din România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
O ajustare tactică, nu o retragere definitivă
Analiștii militari consideră că decizia administrației Trump nu trebuie interpretată drept o slăbire a angajamentului SUA în regiune, ci ca parte a unei strategii dinamice de redistribuire globală a resurselor.
Flancul estic al NATO, inclusiv România, rămâne o zonă de interes strategic pentru Washington, în special prin rolul Mării Negre în securitatea regională și prin cooperarea constantă dintre armatele română și americană.
