O categorie specială de angajați, atât din sectorul public, cât și din mediul privat, are dreptul de a lucra mai puțin, fără ca veniturile să le fie afectate. Este vorba despre femeile însărcinate, care pot beneficia de reducerea programului de lucru de la 8 la 6 ore pe zi, în baza unui certificat medical.
Această măsură este reglementată de Codul Muncii și Ordonanța de Urgență nr. 96/2003, fiind concepută pentru a proteja sănătatea viitoarelor mame și a copilului.
Protecția femeilor însărcinate la locul de muncă
Angajatorii sunt obligați să asigure condiții de lucru sigure pentru femeile însărcinate, ceea ce înseamnă că nu pot fi expuse la:
❌ Mediu toxic sau substanțe periculoase;
❌ Temperaturi extreme sau muncă în condiții grele;
❌ Ture de noapte sau ore suplimentare fără acordul lor;
❌ Deplasări în interes de serviciu fără consimțământ.
Dacă activitatea desfășurată implică riscuri pentru sarcină, angajatorul trebuie să ofere un post adecvat. În cazul în care acest lucru nu este posibil, femeia însărcinată poate solicita concediu de risc maternal.
Concediul de risc maternal: ce presupune și cum se acordă?
Dacă viitoarea mamă nu poate fi mutată pe un post mai sigur, ea poate beneficia de concediu de risc maternal, care se acordă pe o perioadă de maximum 120 de zile.
✅ Indemnizația este de 75% din salariul de bază, fiind suportată din fondul de asigurări sociale.
✅ Poate fi luat înainte sau după naștere, dar nu se suprapune cu concediul de maternitate.
Concediul de maternitate: drepturi și beneficii
Durata totală a concediului de maternitate este de 126 de zile calendaristice, împărțite astfel:
63 de zile înainte de naștere;
63 de zile după naștere.
‼️ Obligatoriu: Cel puțin 42 de zile trebuie luate după naștere. Restul perioadei poate fi ajustată în funcție de recomandarea medicului.
Indemnizația de maternitate este de 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni.
Nu se impozitează, dar se reține contribuția la sănătate (CASS – 10%).
Cine poate beneficia de concediu de maternitate?
Au dreptul la acest concediu:
✔️ Femeile salariate care au contribuit la CAS cel puțin o lună în ultimele 12 luni;
✔️ Persoanele fizice autorizate (PFA), cele care obțin venituri din drepturi de autor sau alte activități independente, dacă sunt asigurate în sistemul de sănătate.
Cum se obține? Certificatul medical trebuie solicitat de la medicul de familie sau medicul specialist, apoi depus la angajator, care îl transmite la Casa de Asigurări de Sănătate pentru decontare.
⚠️ Atenție: Acest concediu nu trebuie confundat cu concediul pentru creșterea copilului.
Concediul pentru creșterea copilului: cine poate beneficia și ce sumă se acordă?
Oricare dintre părinți (mamă sau tată) poate solicita concediu pentru creșterea copilului (CCC), dacă a obținut venituri impozabile timp de cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului.
Tipuri de concediu parental:
Până la 2 ani (sau 3 ani, pentru copilul cu handicap);
Până la 1 an, cu posibilitatea de a primi un stimulent de inserție mai mare dacă revine la muncă mai devreme.
Indemnizația pentru creșterea copilului:
✔️ 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni;
✔️ Suma minimă: 1.500 lei/lună (valabil și în 2025);
✔️ Suma maximă: 8.500 lei/lună;
✔️ Scutită de impozit, dar se reține CASS – 10%.
Concluzie
Femeile însărcinate beneficiază de drepturi speciale la locul de muncă, inclusiv reducerea programului la 6 ore pe zi fără scăderea salariului. În plus, acestea pot solicita concediu de risc maternal, concediu de maternitate și, ulterior, concediu pentru creșterea copilului, în funcție de nevoile lor.
Aceste măsuri sunt menite să protejeze sănătatea mamei și a copilului și să asigure un echilibru între viața profesională și cea de familie.
