Direcția de Sănătate Publică Buzău anunță că există pericolul de îmbolnăvire cu „boala apei”. Cum se manifestă afecțiunea?
Avertisment pentru locuitorii din județul Buzău. Direcția de Sănătate Publică informează că există riscul îmbolnăvirii cu „boala apei”. Anunțul alarmant a fost făcut după ce analizele au arătat că aproximativ 60% din probele prelevate din fântâni au ieșit necorespunzătoare.
Avertisment pentru locuitorii din Buzău
Potrivit DSP, probele au fost ridicate din fântânile publice, dar și individuale. Prin urmare, inspectorii atrag atenția asupra faptului că apa nu este recomandată consumului uman. Probele au fost analizate la Laboratorul de Investigare şi Diagnostic în Sănătate Publică, acreditat RENAR, al DSP Buzău.
„În primul semestru al anului, analiza chimică şi microbiologică a probelor de apă a relevat următoarele: total probe (microbiologie+chimie ) = 868, necorespunzătoare = 159 (18,32%). Instalaţii centrale, total probe = 576, necorespunzătoare = 51 (8,85%).
Instalaţii proprii, total probe = 102, necorespunzătoare = 43 (42,16%). Fântâni publice şi individuale, total probe = 96, necorespunzătoare = 60 (62,5%)”, se precizează în raportul DSP, potrivit Agerpres.
Prin urmare, inspectorii spun că apa nu este sigură pentru consum. Intoxicația cu nitriți este foarte periculoasă, mai ales pentru copiii cu vârste mai mici de trei ani, dar și pentru persoanele vârstnice.
„Methemoglobinemia acută infantilă generată de apa de fântână reprezintă o problemă de sănătate publică în România, a cărei rezolvare se impune ca prioritară. Este necesară creşterea nivelului de informaţie şi educarea populaţiei privind importanţa folosirii unei ‘ape sigure’.
În ultimii ani s-a înregistrat o scădere a incidenţei intoxicaţiilor cu nitriţi la grupa de vârstă 0-3 ani, ca urmare a măsurilor intensive de comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin conlucrarea medicilor de familie şi a celor din DSP judeţene pentru educarea populaţiei din zonele cu risc. În apa de fântână, concentraţiile crescute de nitraţi pot proveni din mai multe surse, compoziţia naturală a solului, folosirea pe scară largă a fertilizantelor azotoase, nerespectarea condiţiilor igienico-sanitare şi de amplasare a fântânilor”, a adăugat DSP.
- Cristian Diaconescu revine la Palatul Cotroceni: numit consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională
- Ilie Bolojan cere epurarea aparatului guvernamental: demisii în bloc, restructurări și un nou stil de conducere
- Mai puține zile libere pentru români? Se propune eliminarea a șase sărbători legale din Codul Muncii
Cum se manifestă „boala apei”
În acest context, specialiștii amintesc că Primăria este obligată să asigure apă potabilă gratuit pentru copii. Mai mult, probele prelevate au arătat neconformități ale concentrației de amoniu, nitrați și nitriți din apă și un procent mare de bacterii coliforme.
„În semestrul I 2023, supravegherea calităţii apei de fântână în cadrul Programului local de Sănătate s-a realizat astfel: s-au recoltat un număr de 38 probe de apă din fântâni publice selecţionate şi s-au analizat chimic şi microbiologic. Analizele au relevat următoarele neconformităţi: la parametrii chimici amoniu = 13 probe neconforme (34,21%); bor = 3 probe neconforme (7,89%); conductivitate = 4 probe neconforme (10,52%); nitriţi = 1 probă neconformă (2,63%) ; nitraţi = 5 probe neconforme (13,15%). La toţi parametrii microbiologici s-au înregistrat neconformităţi, astfel: bacterii coliforme = 16 probe neconforme (42,10%); Escherichia coli = 7 probe neconforme (18,42%); enterococi=12 probe neconforme (31,57%) s.a.m.d…. Cel mai mare indice de nepotabilitate a apei s-a înregistrat pentru apele de fântână”, mai arată raportul.
Conform DSP, verificările au scos la iveală faptul că dezinfecția fântânilor se face ocazional, nefiind respectată legea. Pericolul îmbolnăvirilor este ridicat mai ales în cazul copiilor și bătrânilor sau a persoanelor cu boli cronice, existând riscul apariției „bolii apei”. Aceasta se manifestă prin grețuri, vărsături, amețeli, dureri de cap și anemie.
