Klaus Iohannis s-a pronunţat, la reuniunea organizată de preşedintele Consiliului European Charles Michel, pentru adoptarea de către UE de sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Şeful statului Klaus Iohannis, a participat luni la o reuniune de coordonare, în format videoconferinţă, organizată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în pregătirea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.
Astfel, discuţiile s-au concentrat pe evoluţiile legate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent pe eforturile de gestionare a situaţiei umanitare din Ucraina şi măsurile de sprijin pentru refugiaţi, iar preşedintele Iohannis s-a pronunţat pentru adoptarea de către UE a unor sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei care să un impact relevant asupra acesteia.
La reuniunea de coordonare au mai participat prim-miniştrii Republicii Letonia, Krišjānis Kariņš, Luxemburgului, Xavier Bettel, Republicii Slovace, Eduard Heger, Ungariei, Viktor Orbán, şi Irlandei, Micheál Martin.
Discuţiile s-au concentrat pe evoluţiile legate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent pe eforturile de gestionare a situaţiei umanitare din Ucraina şi măsurile de sprijin pentru refugiaţi.
- Pro TV confirmă: Cătălin Măruță părăsește postul, emisiunea „La Măruță” se încheie
- Butonul din mașină pe care aproape toți îl ignoră. Ce face, de fapt, și când îți poate strica confortul fără să-ți dai seama
- Cătălin Măruță se desparte de PRO TV după 18 ani. Emisiunea „La Măruță” va fi scoasă din grilă
Au fost abordate aspectele legate de implementarea sancţiunilor adoptate de Uniunea Europeană la adresa Rusiei, respectiv a Belarusului, precum şi continuarea procesului de identificare a noi măsuri restrictive, arată comunicatul de presă al Adminsitraţiei Prezidenţiale.
De asemenea, au fost discuţii despre consolidarea dimensiunii de securitate şi apărare a Uniunii Europene în contextul adoptării Busolei Strategice, despre securitatea aprovizionării cu energie la nivel european, cu accent pe reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia şi identificarea de măsuri în plan european pentru limitarea efectelor preţurilor ridicate la energie.
Au mai fost abordate aspecte economice referitoare la consolidarea Pieţei Interne, precum şi relaţiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe relaţiile cu China şi situaţia din Bosnia – Herţegovina, mai indică sursa citată.
Totodată, liderii au abordat progresele înregistrate privind Uniunea Bancară şi Uniunea pieţelor de capital în perspectiva Summitului Euro în format extins din 25 martie.
În cadrul intervenţiei sale, preşedintele Iohannis a informat despre eforturile pe care ţara noastră continuă să le depună pentru gestionarea fluxului de refugiaţi din Ucraina, precum şi despre sprijinul direct acordat Ucrainei prin hub-ul umanitar de la Suceava, care beneficiază de sprijinul Comisiei Europene şi al Statelor Membre.
Şeful statului a subliniat că acest sprijin trebuie acordat în continuare, evidenţiind dificultăţile cu care se confruntă populaţia care a rămas în Ucraina şi accentuând nevoia urgentă de a se ajunge la încetarea focului şi de a proteja civilii din Ucraina.
Preşedintele României s-a pronunţat pentru adoptarea de către Uniunea Europeană de sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, care să aibă un impact relevant asupra acesteia.
Referitor la obiectivul asigurării securităţii energetice a Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat importanţa diversificării surselor şi a rutelor de aprovizionare cu energie, dar şi necesitatea dezvoltării interconectivităţii între statele membre, în contextul obiectivului major al Uniunii de reducere a dependenţei energetice de Federaţia Rusă.
„În ceea ce priveşte subiectul preţurilor ridicate la energie, Preşedintele României a reiterat nevoia de identificare cât mai rapidă a unor soluţii convergente la nivel european, atrăgând atenţia asupra dificultăţilor generate de legătura dintre scumpirea gazelor naturale şi preţurile la energia electrică, ceea ce generează un impact nedorit asupra pieţei. Preşedintele Klaus Iohannis a indicat că obiectivul imperativ este de a găsi soluţii eficiente pe termen scurt, care să protejeze cetăţenii europeni şi competitivitatea economică la nivelul Uniunii, pentru ca producţia industrială şi locurile de muncă din economiile europene să nu fie afectate pe termen lung de actuala criză energetică”, conchide sursa menţionată.
